Sfânta Mărie Mare, important praznic al Banatului-VIDEO

268

La 15 august biserica ortodoxă prăznuiește praznicul Adormirea Maicii Domnului, adică trecerea la cele veșnice a Maicii Născătoare a lui Iisus. Este a treia mare sărbătoare a ortodoxiei, după Paști și Crăciun. Notorietatea acestei sărbători este ilustrată și de marele fast cu care ea „se ține”, dar și de numărul de credințe pre-creștine care o însoțesc, semn că, odinioară, în preajma acestei date era celebrată o zeitate feminină ancestrală, poate Zeița Mamă, poate Mama Pământ, ori altă zeitate femină tutelară a acestor meleaguri. În orice caz, nu doar renumele său creștin este deosebit de mare, ci și acela mitico-magic.

Astfel, fetele mari o invocau pentru a le grăbi măritișul, femeile însărcinate pentru a le ușura nașterea și chiar descântătoarele, pentru vindecarea bolilor, în cadrul magiei albe, de bunăseamă. Tot de această mare zeitate a creștinătății (și nu numai) sunt legate o sumă de legende, printre care aceea a broaștei („animal” altfel lipsit de sfințenie, de utilitate practică ori de prestanță mitică), de pildă, ori a racului. Astfel, broasca este sfântă (nu ai voie să o omori, căci asta ar aduce potop de ploaie, grindină, vijelie și alte necazuri de acest gen), deoarece ea a fost aceea care a mângâiat-o pe Maică atunci când Iisus, Fiul cel Sfânt a fost răstignit. La fel, racul a fost blestemat să nu mai poată merge niciodată, căci el ar fi furat cuiul bătut Mântuitorului în inimă. Maica s-a milostivit de el, însă, și i-a îmblânzit destinul, făcându-l să meargă de-a-ndăratelea, iar cleștele cu care a smuls cuiul din inima lui Iisus îi va fi fiind armă de apărare. De asemenea, el poate fi consumat chiar și în zilele de post.

A doua zi de Sântă Mărie se pomenesc cei călătoriți în „Ceea Lume” (mai cu seamă cei morți în împrejurări năprasnice), căci Maica Sfântă este, deopotrivă, și o protectoare a sufletelor celor defuncți. Acum se dau de pomană struguri, căci este „vremea lor”, existând chiar un destin magic al acestui fruct, el fiind prezent și în descântece: Iar N… să rămâie curat / Luminat, / Ca steaua din cer, / Ca roua din câmp, / Ca strugurii-n vie /  În ziua de Sântă Mărie.

Potrivit credințelor populare, acum șerpii intră în văgăunile lor, berzele se pregătesc de plecare, iar rândunicile pornesc în marea călătorie. Ziua este considerată în folclor începutul toamnei, căci De Sântă Mărie Mare / Cobor oile la vale, pregătindu-se de iernat.

Dar elementul care demonstrează importanța aparte a Fecioarei Maria în Panteonul mitico-religios este faptul că de numele ei se leagă rugile (nedeile) din Banat. Hramul bisericii (sfântul patron) dintr-o localitate era celebrat cu mare fast în satul românesc, iar în zilele noastre ele sunt, din nou, din fericire, „la mare cinste”.

Mai cu seamă în Banat, rugile de Sântă Mărie sunt foarte numeroase (Grădinari, Răcăjdia, Ciclova, Răchitova etc.) și se țin „cu mare fală”. Mâncarea absolut necesară în Banat la această dată este gâsca, preparată în diferite feluri. În basmul românesc, gâsca apare ca o pasăre cu proprietăţi magice şi, în acelaşi timp, ca adjuvant ori chiar substitut al divinităţii: „După un an, ea născu doi copii de aur şi împăratul puse straşnică pază, dar Maica Domnului veni noaptea şi luă un copil; atunci păzitoarele, de frica împăratului, puseră în locu-i o gâscă de aur, învinuind-o că şi-ar fi omorât copilul şi, ca vrăjitoare, l-ar fi prefăcut în gâscă. Împărăteasa plânse, dar nu rupse tăcerea.

A doua zi, Sf. Maria luă celălalt copil şi slujnicele o învinuiră ca şi întâia oară. Sfatul împărătesc hotărî atunci s-o zidească de vie. Dar abia fu aruncată ultima piatră şi Maica Domnului îi redete copilaşii, mijloace de trai şi voie de a vorbi. După 3 ani, feciorul de împărat porunci să se deschiză zidul  şi rămase uimit, regăsind în viaţă pe soţia şi cu cei doi copii de aur. Atât el cât şi tatăl său, care o osândise, îşi cerură iertare pentru nedreptatea lor.

Oferim celor care vor să intre și în acest fel în spiritul marii sărbători câteva rețete din zona Banatului Montan:

Ciorbă de gâscă

Se pune carne de gâscă la fiert (gât, aripi, spatele, târtiţa). După ce a dat câteva clocote şi am dat spuma la o parte, se pune zarzavatul tocat (ceapă, morcovi, păstârnac, pătrunjel, ţelină, ardei, roşii). Tot acum se adaugă şi sarea. După ce carnea şi zarzavatul au fiert bine, se fac zdrenţe de ou şi se condimentează cu pătrunjel, ţelină tocată şi (foarte puţin) chimen.

ciorba-de-gasca-1

Gâscă umplută

Dezosăm pulpele, batem carnea puţin, cu un ciocan de bătut şniţelele şi umplem cu castraveţi muraţi, tocaţi mărunt. Condimentăm cu sare, piper şi puţină boia. Rulăm, prindem cu scobitori şi dăm la cuptor. Când o scoatem, punem peste ea smântână, şi servim cu pilaf de orez sau cartofi piure.

gasca-umpluta

 Gheorghe Secheşan

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ