Grupul Ecologic de Colaborare Nera a realizat recent o monitorizare a stării mediului şi a modului de practicare a ecoturismului în Parcul Natural Porţile de Fier pe un sector al Dunării cuprins între localitatăţile Berzasca şi Baziaş, căruia localnicii îi mai spun Clisura de Sus a Dunării.
Principala agresiune ce are loc de mai bine de 10 ani, atât împotriva patrimoniului natural al Parcului cât şi a localităţilor din România şi Serbia plasate în Clisura de Sus a Dunării, este poluarea cu praf de deşeuri miniere provenit de pe iazurile de decantare ale SC MOLDOMIN Moldova Nouă pe care vântul îl antrenează aproape în permanenţă. Fenomenul afectează direct cam 18.000 locuitori de pe ambele maluri ale Dunării precum şi biodiversitatea din Ostrovul Moldova Veche care este o zonă de protecţie integrală a Parcului Natural Porţile de Fier.
Din informaţiile transmise de localanici, numărul de exemplare a cailor sălbatici de pe Ostrovul Moldova Veche a scăzut în ultimii 2 ani datorită subnutriţiei din timpul iernii. Caii sunt un element de atracţie turistică al insulei.
Traseul de acces spre peştera Gaura cu Muscă situată pe teritoriul comunei Coronini este accidentat, fără elemente de siguranţă şi cu risc ridicat de prăbuşire de pe stâncile abrupte. Din păcate, peştera, cu o istorie şi o legendă interesantă, nu este accesibiliă pentru o mare parte dintre cei care doresc să o viziteze.
În rezervaţia naturală Balta Nera – Dunăre situată pe teritoriul comunei Socol există mari cantităţi de PET-uri aduse de râul Nera şi depozitate în spatele arborilor prăbuşiţi în albie. Rezervaţia este o zonă de protecţie integrală iar fenomenul afectează locurile de cuibărit ale păsărilor de apă. De multe ori păsările din delta Nerei migrează în amonte pentru a-şi face cuiburile.
Exemplarele de lăstun de mal (Riparia riparia) au părăsit în mare parte habitatul rezervaţiei Râpa cu Lăstuni – Valea Divici de pe teritoriul comunei Pojejena. Pe parcursul monitorizării s-a constatat prezenţa acestora în abrupturile din golful Dunării de la Baziaş.
Evenimentul a fost realizat în cadrul proiectului „Interacțiune ONG – autorități pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale și naționale din sudul Banatului” realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile in parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank, spune Cornel Sturza Popovici, președintele GEC Nera.