Se modifică regulile pentru admiterea la liceu! Ce pregătește Ministerul Educației

1154

Admiterea la liceu va fi, din nou, modificata. Noul ministru al Educatiei, Valentin Popa, a anuntat la o intalnire cu reprezentantii parintilor ca doreste ca media claselor 5-8, care acum conteaza in proportie de 20% la admitere, sa fie calculata doar din tezele de la materiile de baza: romana si matematica pentru clasele a V-a, a VI-a si a VII-a, plus istorie sau geografie in clasa a VIII-a. Aceste teze ar urma sa devina testari nationale.

Ce se va intampla cu admiterea la liceu? Ei bine, noul ministru al Educatiei, Valentin Popa, are o propunere de modificare.
In cadrul unei intalniri cu reprezentanti ai parintilor, Valentin Popa a avansat ideea ca media claselor V-VIII, care conteaza in proportie de 20% la admitere, sa fie calculata doar din tezele de la materiile de baza.
Care vor fi aceste materii de baza? Limba romana si matematica pentru clasele a V-a, a VI-a si a VII-a, plus istorie sau geografie in clasa a VIII-a. Foarte important este si faptul ca aceste teze vor deveni teze nationale, urmand sa sa se dea in acelasi timp, cu subiect unic.
Pe de alta parte, insa, asociatiile de parinti cer revenirea la examenul de admitere si renuntarea la evaluarea nationala. Exista tot mai multe voci care spun ca actualul sistem nu are relevanta, in conditiile in care notele si mediile din clasele V-VIII nu reflecta intotdeauna pregatirea reala a elevilor.
Deocamdata modificarea admiterii la liceu este doar la stadiul de propunere, urmand sa fie discutata cu partenerii sociali in perioada urmatoare.

Nu uitati ca admiterea la liceu a mai suferit o modificare in 2017, atunci cand Ministerul Educatiei Nationale a anuntat a schimbat calculul mediei de admitere. Practic, ponderea mediilor din clasele V – VIII a ajuns la doar de 20%, fata de 25% cat a fost in anii precedenti.

1 COMENTARIU

  1. Examenele Naționale II, IV, VI, VIII au tristul efect secundar de-a discrimina anumite obiecte de învățământ („neimportante”, „din care nu se dă examen”) în favoarea altora („importante”, „cele care contează”, „de examen”).

    Elevul de primară și gimnaziu este mult prea mic pentru a reacționa bine la o asemenea segregare.
    Pregătirea sa trebuie să aibă un caracter de generalitate mult peste „se cere (sau nu) la examen”, pentru ca formarea sa să fie (măcar la acest nivel) holistă.
    Nimeni (și în nici un caz ministerul) nu poate aprecia la această vârstă de ce anume va avea nevoie copilul în viitor.
    De exemplu, pentru un viitor tâmplar, care va lucra cu mobilă de lux, cursurile de desen, ca și bruma de tehnologie, sunt infinit mai importante decât (actualele) discipline de examen. Și se pot da multe alte exemple.

    Alegerea unor discipline de EN pentru a li se augumenta importanța în ochii copiilor și părinților prin desemnarea lor ca discipline purtătoare de medie de admitere nu ar face decât să înrăutățească situația.

    În plus, cât timp aceste „teze” se dau tot în clasă, sunt corectate tot în școală, presiunile vor prevala față de obiectivitate…

    Dacă vrem examen de admitere, fără să ne întoarcem la tragediile care au precedat admiterea computerizată, pasul firesc este în forma deja existentă la liceele vocaționale și cele cu secții în limbi materne/moderne, respectiv organizarea unor „preadmiteri”, cu probe alese în funcție de specificul liceelor CARE DORESC un examen de selecție.
    Nu văd nici un motiv pentru care la Tonitza elevii ar trebui să dovedească talent și pricepere tehnică în domeniul artelor, iar la Vianu, la clasele de nivel competițional internațional, la matematică și/sau informatică, nu.
    Evident, mi se pare logic și ca aceste teste să se refere la anumite clase, cu un profil/nivel deosebit, nu la o clasă de filologie de la un liceu eminamente realist, sau invers…

    Așa s-ar rezolva multe puncte care azi sunt probleme:
    – s-ar echilibra nivelul de cunoștințe la anumite clase, în care „outsider-ii” intră brusc în violent contrast (de cunoștințe) cu elevii crescuți de liceu din V-VIII
    – examenul fiind organizat de profesori ai liceului-destinație, obiectivitatea ar fi mult mai bună;
    – elevii ar ști în V-VIII că anumite profiluri/clase/specializări nu sunt „pentru a fi trecute și ele”, ci necesită o pregătire susținută din timp.
    – problema cu materiile „privilegiate” ar avea o soluție naturală. Poate că ar fi chiar bine pentru elevi să știe că la Vianu trebuie să știe mai multă matematică încă înainte de clasa a IX-a, la Coșbuc mai mult limbi moderne, la Tonitza desen peste cerințele programei, la … dați dvs. un exemplu de liceu foarte bun la științele naturii, fizica/biologia/chimia, la Madgearu cultura civică și matematica, la Creangă istoria și latina … cu o asemenea distribuție a „cerințelor”, elevii ar deveni mai interesați de autocunoaștere și orientare școlară decât în actualul „am trecut de milă la mate, ia să trec la admitere toate secțiile de mate-info, că-mi place să mă joc la calculator…”

    Sau, ca alternativă, putem organiza un examen de admitere, cu subiecte nespecifice (de-ale ministerului, naționale), desfășurat în licee, dar nu în urma înscrierii, ci pe criterii geografice (elevul de gimnaziu susține admiterea la liceul cel mai apropiat), urmând apoi ca pe baza acestor rezultate, mult mai obiective prin faptul că notele vin de la profesorii de liceu, nu de la cei cu care au învățat elevii, fără favoritisme (nu-i dau lui Vasilică notă mai mare, ca să vină la mine la liceu, pentru că el, cu nota lui mare, va fi repartizat tot de computer), așadar cu o notă care descrie situația reală a elevului, ar urma repartizarea computerizată.

LĂSAȚI UN MESAJ