Școlile profesionale duale din Timișoara, un experiment reuşit, ce ar putea fi extins

368

Școala profesională în forma cunoscută până în urmă cu 15- 20 de ani, pregătea muncitori calificați cam pentru toate necesitățile economiei românești de atunci. După absolvirea școlii generale de opt clase elevii ce nu credeau că pot accede într-un liceu, se pregăteau de școala profesională.

De cele mai multe ori era nevoie chiar și de examen de admitere pentru departajarea elevilor. După trei ani de pregătire teoretică, dar mai cu seamă practică, atât în atelierele școală dar și în fabrici, tinerii erau apți de a ocupa un loc de muncă, de cele mai multe ori cu o complexitate tehnică destul de ridicată.

Sistemul a funcționat poate mai bine de un secol și a ridicat industria dar și alte domenii economice la cote înalte. Ca orice treabă bună, a trebuit să fie îmbunătățită. Asta până la un momentul în care câteva capete luminate din ministere au luat o măsură ce se voia de mare înțelepciune. Au desființat aceste școli. Definitiv și fără a pune în loc ceva viabil. Toți trebuiau să fie absolvenți de liceu. Chiar și cei ce nu voiau deloc să treacă pe la școală erau luați cu arcanul și forțați să aibe o diplomă de bacalaureat, împotriva voinței lor. Fără acoperire în cunoștiințe teoretice și fără a cunoște deloc meseria ce era trecută pe biata bucată de hârtie.

Evident sistemul nu avea cum să funcționeze decât în defavoarea întregii societăți. A mai apărut la un moment dat o încropeală contra firii. Tot rodul gândirii unor vremelnici funcționari cu mintea odihnită. Se numea pompos școală de arte și meserii. Aici nu se învăța prea multă meserie iar de arta nici nu putea fi vorba.

Companiile străine dar și românești nu prea mai aveau de unde să recruteze personal cât de cât calificat și la o vârstă acceptabilă. Cine cunoaște bine o meserie fie se apropie de pensionare fie este plecat peste hotare.

În urmă cu cinci ani, școala profesională era inexistentă în România. La momentul respectiv era greu de crezut că mai prezintă interes, deoarece performanțele și imaginea acestui tip de învățământ erau catastrofale.

Între timp firmele din Clubul Economic German s-au implicat în 2 colegii tehnice din Timișoara: Colegiului Tehnic Energetic „Regele Ferdinand I” și Colegiului Tehnic „Ion I.C. Brătianu”, unde susțin clase de electricieni, electromecanici și lucrători în administrație.

Incet dar cu tenacitate, firmele cu putere financiară au încercat să impună un sistem de școlarizare așa numit dual. Modelul a fost preluat din Germania. În esență se aseamănă cu fostele școli profesionale de la noi dar difera în unele aspecte. Școala teoretică este ca în orice școală obișnuită, poate cu ceva mai puține ore. Iar partea de practică se face mult mai temeinic, cu acces la tehnologii înalte și de ultimă generație. De cele mai multe ori elevii muncesc chiar în locuri similare cu cele ce le vor întâlni în viitoarele lor locuri de muncă.

Firmele din Clubul Economic German Banat sprijină elevii cu o bursă de două sute de lei iar o sumă similară este oferită de sistemul de stat. Deci elevii sunt cointeresați cu patru sute de lei în mână. Văd mai direct avantajele de a se pregăti pentru o carieră.

Peter Hochmuth, președintele Clubului Economic, a insistat să scoată în evidență performanțele înalte obținute cu aceste clase pilot și ar dori o generalizare a sistemului. În opinia dânsului banii cheltuiți astfel sunt o investiție înțeleaptă în viitor.

Christian von Albrichsfeld, de la compania germană Continental, a dat câteva cifre elocvente. Din cei 17000 de angajați ai firmei în România cam 5000 sunt cu pregătire de ingineri. Dar personalul tehnic cu pregătire medie este deficitar.

Zeci de autobuze aduc muncitori din diferite colțuri ale județului și chiar din zona Reșitei. Au început să cerceteze și piața muncii din Serbia. Așa că sistemul dual de învățământ este binevenit. Funcționează excepțional în Austria și mai nou în Spania. De ce nu ar merge și la noi în țară.

La conferința de prezentare a rezultatelor, după patru ani de la începutul aplicării acestei metode de școlarizare, au mai luat cuvântul consulul Republicii Federale Germania la Timișoara, Rolf Maruhn, Liviu Groapă, directorul Colegiului Tehnic „Ion I.C. Brătianu” și inspectorii școlari Halasz Ferencz și Marcel Brancu. Toată lumea a remarcat că experimentul trebuie continuat și corectat din mers acolo unde mai sunt probleme.

Nu este cel mai grozav sistem de școlarizare. Cine nu are chef de să înveţe și cine chiulește va continua s-o facă. Dar cine se ține de treabă va avea satisfacții. Exemplul cel mai clar este al celor doi tineri ce au avut câte ceva de spus despre meseria învățată.

Alin Ciucle (absolvent al primei generații) împreună cu Petru Crețu (elev în clasa a X-a) au povestit cum le-a fost transformată calea profesională prin acest experiment școlar reușit. Primul a devenit electronist, după ce la început nu prea era interesat de școală, iar acum visează să devină inginer. Iar al doilea este încântat de mediul în care învață și de faptul că este deja angajat cu jumătate de normă de compania unde face practică.

Inspectorul general adjunct Halasz Ferencz atrage atenția ca de săptămâna viitoare încep înscrierile la școala profesională duală, la foarte multe școli din județ. Vor fi 24 de clase în aproape toate domeniile de pregătire profesională. Iar în iulie va fi prima admitere, iar dacă e nevoie se mai face o sesiune în august sau septembrie.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ