Să ne amintim de „Privighetoarea Banatului”. Au trecut 19 ani de când vocea ei s-a stins-VIDEO

6260

Astăzi se împlinesc 19 ani de când s-a stins, departe de casă, cea pe care Tiberiu Ceia o numea „Privighetoarea Banatului”. Mariana Drăghicescu (născută la 18 septembrie 1952, satul Bogâltin, comuna Cornereva, regiunea Severin – actualul județ Caraș-Severin, decedată la 3 aprilie 1997, Toronto, Canada) a fost o cântăreață română de muzică populară de aleasă sensibilitate, bună doinitoare.

A activat în cadrul mişcării artistice de amatori ca solistă la Casa de cultură din Băile Herculane. A devenit artistă profesionistă odată cu angajarea sa la Orchestra „Doina Banatului“ din Caransebeş de unde, după câţiva ani, se transferă la Ansamblul profesionist „Banatul“ din Timişoara. A colaborat adesea şi cu Ansamblul „Doina Timişului“ al Casei de cultură a municipiului Timişoara precum şi cu multe ansambluri şi orchestre de muzică populară din ţară.

A fost în admiraţia multor dirijori, solişti şi realizatori de spectacole sau emisiuni de radio şi televiziune de prestigiu din lumea folclorului precum Ionel Budişteanu, Gheorghe Zamfir, George Vancu, Gelu Stan, Lucia Boleanţu ş.a.

Toate apariţiile sale scenice au fost evenimente în sine. Emoţiona profund căldura, acurateţea şi intuiţia stilistică a interpretării pieselor abordate, dublate vizual şi de o costumaţie foarte frumoasă realizată de bunica din partea mamei şi de sora ei Icoana. S-a stins din viaţă mult prea devreme, în 1997, la vârsta de 45 de ani, când încă mai putea oferi multe nestemate ale folclorului bănăţean.

În anul următor, 1998, ia fiinţă Asociaţia culturală „Mariana Drăghicescu“ care organizează la Timişoara un Festival-concurs purtând numele regretatei soliste. În anul 2009 se organizează prima ediţie a unui Festival-concurs similar la Cornereva-Bogâltin.

A debutat cu doina Duce-m-aş şi m-aş tot duce/La măicuţa mea la cruce înregistrat la Radio Timişoara (1972) care a devenit instantaneu un adevărat şlagăr solicitat prin mii de scrisori pentru emisiunea realizată zilnic la cererea publicului „Drag(i) mi-i(s) cântecul şi jocul“. La un moment dat cântecul a fost cenzurat din cauza celui de al doilea vers, pentru cuvântul cruce. Au urmat apoi o serie de înregistrări de radio la Timişoara şi Bucureşti.

Casa de discuri „Electrecord“ profită de marele interes al publicului pentru solistă şi realizează un număr impresionat de producţii discografice: 9 discuri şi 2 casete audio însumând 76 de tiluri, majoritatea sunt discuri „de solist“ unele sunt însă colective şi mai trebuie specificat faptul că cele două casete audio preiau piese de pe discuri).

Postum au fost realizate şi 2 CD-uri care includ şi ele 29 de cântece. Spicuim doar câteva titluri de discuri care de obicei reprezintă primul cântec al listingului: Mamă cu inimă bună, Jos în vale la livezi, Cernă, Cernă apă lină, Cântă inimă şi spune, Cine-o zis la cântec frate, Mândră-i hora satului, Câte stele-s în Banat.

LĂSAȚI UN MESAJ