România este grav afectată de criza natalității

129

După cum este cunoscut, numărul copiilor născuți anul trecut în România a scăzut semnificativ comparativ cu anul precedent: 188 415 în 2016 vs 197 491 în 2015. În aceste condiții, Oltenia a devenit regiunea cea mai afectată de criza natalității deoarece aici numărul celor născuți în 2016 a scăzut cu 23,7%  în raport cu numărul celor născuți în 2005! Pe de altă parte, Oltenia a înregistrat anul trecut cea mai redusă rată a natalității comparativ cu celelalte regiuni ale României.

Eșantion                      Născuți – vii     RN
    2005    2015    2016     2016
N-V   29 161   26 884   25 921 10,1
Centru   27 430   24 878   24 253 10,4
N-E   43 656   37 564   33 805 10,4
S-E   28 254   23 627   22 679   9,2
Muntenia   32 014   27 030   25 866   8,5
B-I   21 586   23 729   23 592 10,3
Oltenia   20 680   16 735   15 767   7,9
Vest   18 239   17 044   16 532   9,2
NN 221 020 197 491 188 415   9,5

 

RN – rata natalității (născuți – vii la 1000 de locuitori); N-V: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj; Centru: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu; N-E: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui; S-E: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea; Muntenia: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman; B-I: București și Ilfov; Oltenia: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea; Vest: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș; NN – nivel național. Surse: 1. Eurostat, General and regional statistics. 2. INS, Evenimente demografice în anul 2016 (www.ec.europa.eu/eurostat; http://www.insse.ro).

Evident, regresia natalității și migrația externă reprezintă principalele cauze ale depopulării României în ultimul deceniu. Drept urmare, populația României a scăzut în perioada 2005 – 2016 cu 8,7% la nivel național și  cu 13,8% în Oltenia!

Eșantion Populație Rată de creștere (%)
    2005      2016
N-V   2 742 676   2 576 777   -6,0
Centru   2 533 421   2 341 749   -7,5
N-E   3 735 512   3 256 282 -12,8
S-E   2 849 959   2 469 801 -13,3
Muntenia   3 338 195   3 031 386   -9,2
B-I   2 209 768   2 288 538    3,5
Oltenia   2 313 903   1 993 741 -13,8
Vest   1 935 094   1 802 040   -6,9
NN 21 658 528 19 760 314   -8,7

 

Sursa: Eurostat, General and regional statistics.

Din această tragică perspectivă, celebra interogație din secolul XIX a lui Dobroliubov devine inevitabilă: Ce-i de făcut? Dar nici liderii politici care au condus România după 1989 și nici nenumăratele ONG-uri ale așa-zisei societăți civile nu s-au implicat decât demagogic în soluționarea crizei demografice din ultimile decenii.

Spre exemplu, peste câteva luni vor fi date în folosință la Craiova și la Târgu-Jiu două stadioane ultramoderne pentru fotbal. În opinia mea construcția acestor costisitoare stadioane în cea mai depopulată regiune a României reprezintă o farsă electorală și nimic mai mult. Contracararea migrației externe și redresarea natalității în Oltenia, în Moldova, în Dobrogea, în Muntenia și în celelalte regiuni ale României implică cu totul și cu totul alte soluții. Există, totuși, experți reputați care au propus soluții fezabile pentru dezvoltarea sustenabilă a României. Mă gândesc la proiectul de țară lansat acum un an de Călin Georgescu: Hrană, Apă, Energie1. Un proiect de țară revoluționar, dar realist. Și cu toate că acest proiect este extrem de apreciat de mulți lideri de opinie din România și din străinătate, el a fost tratat cu indiferență și de guvernul Cioloș și de guvernul Grindeanu. Nu este nici prima și, forte probabil, nici ultima oară când se întâmplă așa ceva. Pentru că, în opinia mea, România nu este „țara tuturor posibilităților”, ci mai degrabă țara tuturor posibilităților ratate. Mă înșel cumva?

Surse: 1. Călin Georgescu, Cumpăna României, Editura Christiana, București, 2016.

LĂSAȚI UN MESAJ