În orașul de pe Bega s-a afirmat în anii ’60 una dintre puținele trupe din afara capitalei care s-a impus pe plan național, PHOENIX, probabil prima formație al cărei repertoriu original românesc a fost la fel de apreciat, ba poate chiar ceva mai mult, decât cel internațional.
Apărută la sfârșitul anului 1961, în sânul unei brigăzi artistice de agitație, formația SFINȚII, al cărei nume provenea de la titlul unui prim serial englezesc difuzat de televiziunea română, „Sfântul”, a fost prima trupă timișoreană care a ajuns și în București […]. După perioada de început, în care SFINȚII s-au afirmat în Timișoara prin seria de concerte de la Mihai Viteazu și Meca, în formula Nicu Covaci (chitară solo, voce), Claudiu Rotaru (chitară armonie), Béla Kamocsa (chitară bas, voce) și Moni Bordeianu (voce, tobe), autoritățile au considerat că numele este mistic, astfel că la indicațiile unui „kulturnik” comunist, care, fiind prim secretar al PCR pe județ, amenințase trupa cu desființarea, SFINȚII au devenit PHOENIX.
O altă trupă timișoreană din primul val, FUSCHER, activa pe lângă clubul fabricii Mobila Banatului, și se remarca printr-un program axat mai mult pe șlagăre germane. În trupă cânta un chitarist de valoare, Dorel Ioanovici.
Ceva mai târziu, prin 1965, au apărut CLASICII, grup condus de Mișu Ciuchitu, un chitarist mult prea puţin cunoscut, din păcate şi el dispărut prematur, din care mai făceau parte Robi Strumberger (voce), Ocsi Kriszan (chitară), Zoltan Kovacs (chitară bas) și Paul Hromadka (tobe). Principala concurentă locală a formației PHOENIX, CLASICII a reprezentat un catalizator de muzicieni, pe aici trecând, pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp, majoritatea numelor importante ale rockului timișorean.[…]
Înființat în anul 1967, brandul formației CLASIC XX, una dintre facțiunile CLASICII, a fost disputat atât de saxofonistul Dietmar Hepp, cât și de basistul Zoltan Kovacs sau chiar și de Mișu Ciuchitu, un alt veteran al rockului timișorean, liderul formației CLASICII.[…]
TERRA SIX, o trupă cu mare impact în Timișoara anilor 1965 – 1967, activa la clubul PM6, unde a prezentat și un medalion The Rolling Stones, în componența Marcel Mihăescu (voce), Valentin Mihăescu (chitară solo), Nae Tarnoczi (chitară bas) și Sanyi Toth (tobe). A fost una dintre primele trupe de chitare electrice care a înregistrat o piesă la Radio Timișoara, „Pe lângă plopii fără soț”.
În aceeași perioadă de timp, o trupă care încălzea atmosfera la clubul Ada Marinescu al Fabricii de Panglici era REFLEX, formația chitaristului Karl „Tziry” Zirenner, alături de care cântau Ion „Tzache” Botzoc (voce, chitară ritmică), Sanyi Munteanu (chitară bas) și Udo (tobe).
O altă trupă timișoreană de interes local, RIVOLI GRUP 4, a fost una dintre primele formații în care a activat Ilie Stepan. […]
SIGMA, formația Politehnicii, cu Tibi Ladner, Jean Triponescu și solistul vocal, studentul grec Paxino, apoi un garage band, PHOEBUS, CASCADA, trupă alcătuită din doi studenți timișoreni și doi arădeni, care va participa și la prima ediție a Festivalului Club A, la București, ADEPȚII, APOLLO erau alte trupe care evoluau în cluburile timișorene în anii ’60.
Tiberiu Repliuc (voce), Jozsef Egry (chitară solo), Ion Puiu Crăciunescu (clape, lider), Roland Crăciunescu (tobe) sunt protagoniștii formației STELELE, înființată în 1965 în Lugoj, afirmată apoi în cluburile timișorene, care au obținut atestatele de muzicieni profesioniști încă din primul val, ceea ce le permitea să cânte în restaurantele și barurile de lux.
MIȘCAREA UNDERGROUND 1978 – 1985
În Timișoara, pe 15 ianuarie 1973, cu ocazia sărbătoririi zilei de naștere a poetului Mihai Eminescu, la Liceul Pedagogic debutează PRO MUSICA `67 trupă înființată de chitaristul – compozitor Ilie Stepan (ex – MARȚIENII, RIVOLI GROUP). […] La Festivalul Primăvara Baladelor din martie 1974, desfășurat în Aula Facultății de Drept din București, PRO MUSICA primește premiul pentru „Cea mai bună formație folk” și Premiul de „Popularitate”.
În iunie 1975, din cauza dificultăților materiale și financiare, PRO MUSICA se destramă pentru o perioadă de timp, Ilie Stepan va activa alături de PROGRESIV TM, Doru Apreotesei devine membru GRAMOFON, iar Erlend Krauser colaborează cu PHOENIX. […]
Debutul PROGRESIV TM s-a produs la Sala Olimpia din Timișoara, într-un show la care au mai participat PHOENIX și CLASIC XX, varianta Mișu Ciuchitu. Publicul a apreciat debutul trupei, astfel că sunt angajați de Teatrul Maghiar din Timișoara, unde vor pregăti spectacolul rock „Acest Pământ”, care va permite trupei PROGRESIV TM să se facă cunoscută în mai multe orașe din țară, inclusiv în București.
O trupă timișoreană mai puțin cunoscută este UNIVERS, deși o formație cu acest nume funcţiona încă din 1968. Prima formulă îi reunea pe Nelu „Tzache” Botzoc (voce, chitară), Ladislau „Laci” Molnar (chitară solo), Gheorghe Moşoarcă (voce, chitară bas) și Ladislau „Tzila” Tines (tobe). […] De numele unuia dintre cei mai talentați soliști vocali din rockul românesc, Ionel „Nae” Tarnoczi, se leagă prezența în mai multe trupe timișorene, unele bine cunoscute, cum sunt PRO MUSICA, PROGRESIV TM sau CARGO, altele mai puțin cunoscute: FUSCHER, REFLEX sau TERRA SIX, unde era basist, KPK, GAMMA sau ALLA BREVE. […]
La începutul anilor ’70, pianistul de origine germană Paul Weiner, absolvent de Politehnică, înființează PAUL WEINER FREE JAZZ, cu care participă la festivalurile de jazz din țară. Trupa intră în atenția Electrecordului, care sugerează schimbarea numelui în CVARTETUL DE JAZZ PAUL WEINER și înregistrează albumul „Spirale”. Cvartetul PAUL WEINER devine sextetul GRAMOFON. După despărţirea de flautistul şi saxofonistul Liviu Butoi și plecarea lui Paul Weiner în Germania Federală, GRAMOFON prezintă la Sibiu, în 1978, câteva din piesele mai vechi, dar și compozițiile lui Liviu Butoi.
Cele de mai sus sunt doar câteva fragmente din volumul „Rock sub seceră și ciocan”, de Nelu Stratone, prima parte dintr-un proiect amplu a cronicii fenomenului rock în România, care cuprinde o analiză atentă și detaliată a a rockului în perioada comunistă, de la povestea fascinantă a anilor ’60, până în momentul Revoluției din 1989, și în care Timișoara a jucat un rol fundamental.
Întregul proiect este o enciclopedie personală, care cuprinde povestea a peste 50 de ani de rock autohton, începând cu anii ’60, traversând tulburătoarea perioadă comunistă și etapele ei dificile, ajungând în explozia anilor ’90 și terminând cu cel mai recent „capitol”, rockul de după anul 2000, mergând până la momentul tragic #Colectiv, unde autorul cărții a fost chiar prezent la concertul celor de la Goodbye to Gravity.
Volumul costă 89 de lei şi poate fi achiziţionat fie din librării, fie online, la adresa https://hyperliteratura.ro/produs/rock-sub-secera-si-ciocan/
Transportul este gratuit pe teritoriul României.