Reșița, dincolo de “cenușiu”?

96

Una dintre cotiturile economice pe care ar fi urmat să le înregistreze Reșița în ultimii ani a fost, fără nici un dubiu, Parcul Industrial din Valea Țerovei. Acesta a fost realizat printr-un program PHARE, costurile fiind destul de ridicate. Peste 10,5 milioane de euro a fost întreaga investiţie din care, peste patru milioane este suma cu care a contribuit Consiliul Local al Municipiul Reşiţa.

Ideea era ca zona să atragă imediat investitori, atât autohtoni cât și străini, care să suplinească deficitul de investiții în orașul de pe Bârzava și drumul închis care înseamnă monoindustrialismul municipiului. Un alt proiect, care a costat bugetul primăriei Reșița nu mai putin de 7,5 milioane de lei pentru lucrări de decopertare și îndreptare, s-a derulat pe un teren de la marginea municipiului, pe care ar fi urmat sa se amenajeze un parc industrial, la km 7 – Calea Caransebeșului. La câteva luni de la demararea activității, lucrările au fost sistate, întrucât au apărut trei persoane care și-au revendicat dreptul de proprietate asupra câtorva parcele, aflate chiar in mijlocul viitorului parc industrial. Procesele în instanță pentru stabilirea proprietății au blocat, evident, lucrările. De fapt, am putea remarca faptul că ambele proiecte au dat rezultate nemulțumitoare, pentru că nici pe Valea Țerovei, unde parcul este gata, dotat cu toate utilitățile, lipsesc încă investitorii de calibru. O oarecare excepţie am putea spune că face viitoarea hală a unui cunoscut producători din industria de automotive.

Cu toate acestea, Reșița, capitala Banatului Montan, a căpătat o față mai dinamică în ultimii zece ani datorită marilor magazine ale retailerilor apărute în cascadă, au lansat orașul pe orbita unui fel de modernism. Din păcate, fals. Atât timp cât fenomenul economic s-a bazat și se bazează pe comerț și nu pe producție, lucrurile vor stagna.

Cât despre estetismul unui oraș precum Reșița, el abia acum a început să prindă un oarecare contur, în ultimii doi-trei ani, atunci când a început anveloparea privată a blocurilor de locuințe dar și o îngrijire mai atentă a parcurilor. Rămân însă în mare suferință străzile intracartiere.

“Reșița are o problemă serioasă, în ce privește confortul urban, ne spune Octavian Sămânță, arhitect. Există o nepermisă prelungire a finalizării Planului Urbanistic General, care s-a împotmolit de mai multe ori. Studiul de trafic a durat și el la fel de mult. Avem mari problem de cadastru. Toate aceste lucruri și, desigur, lipsa unei viziuni de ansamblu, fac ca Reșița să nu fie unul dintre orașele care se pot lăuda cu o estetică urbană deosebită. Nu o ajută nici amplasarea geografică. Dincolo de impedimente, în opinia mea, Reșița ar trebui să poarte o mai pronunțată amprentă a tradiției industriale, în sensul ei cultural, artistic, muzeistic, dacă vreți.”

Speranţele vin de la actuala administraţie. Primarul Ioan Popa are o viziune modernă asupra lucrurilor dar şi unul dintre cei doi viceprimari, Paul Vasile vine, profesional vorbind, din zona construcţiilor.

LĂSAȚI UN MESAJ