Data de 3 iulie a acestui an marchează 245 de ani de existență de industrie reșițeană. Mai veche decât existența Statelor Unite dar cu gustul amar al degradării continue, de peste 20 de ani încoace.
Inginerul reșițean Dan Perianu, unul dintre cercetătorii de marcă ai fenomenului industrial de la Reșița și autor al mai multor volume de profil, susține că avem de-a face chiar cu un record. Astfel, la Reșița avem uzinele cu cea mai lungă existenţă şi funcţionare neîntreruptă în aceeaşi vatră. O vatră în care au fost inaugurate furnalele „Franciscus” şi „Josephus”, în urmă cu 245 de ani, la 3 iulie 1771.
Aniversarea din acest an va fi întâmpinată cu mai multă preocupare decât în alți ani, când, de pildă, rușii de la TMK au demolat un furnal, în loc să încerce să prezerve aceste miracole de inteligență tehnică. Dar, până la urmă, nu e istoria lor, ci doar o zonă în care derulează afaceri.
Manifestările dedicate istoriei industriale a Reşiţei se vor desfăşura la Muzeul Banatului Montan din municipiu, acolo unde, împreună cu Fundaţia „Iancu de Hunedoara” şi cu Forumul Democratic al Germanilor din Caraş-Severin, custozii muzeului au pregătit un calendar de acţiuni consacrate istoriei industriale a Reşiţei.
Prima acţiune, prefigurând sărbătoarea, a avut deja loc, în data de 27 mai, a.c., când artistul fotograf Victor Ioan a deschis, la Muzeul Banatului Montan, o expoziţie de fotografii artistice cu tematică industrială, intitulată „245 Reşiţa – 15 TMK”.
Următoarea acţiune va avea loc vineri, 24 iunie, de la ora 18, când va fi vernisată expoziţia de pictură cu titlul, „Reşiţa industrială: trecut şi prezent”, organizată de Fundaţia „Iancu de Hunedoara”. Vor expune artiştii plastici: Daniela Csiri Florescu, Sanda Murzea, Nicoleta Onofrei, Adriana Ilin Tomici, Tiberiu Balazs, Tiberiu Fazakas, Cristea Mircioane, Doru Vasiuţi, Radu Roşianu, Dan Vifor Pichiu, Victor Ioan, Constantin Găină, Horia Gherghina, Florin Scurtu.
În 27 iunie, de la ora 18.00, va avea loc expoziţia de carte, „Industrie şi tradiţii urbane în Banatul Montan”, organizată de Gheorghe Jurma, precum şi expoziţia de pictură, „Reşiţa – viziuni ale artei plastice”, organizată de Forumul Democratic al Germanilor din Caraş-Severin, cu lucrări din colecţia muzeului.
În data de 4 iulie, de la ora 9, e programată o conferinţă cu tema „Reşiţa 245 – Minerit şi metalurgie în Banat: 1771-2016”, iar de la ora 13, o lansare de carte: „Patrimoniul preindustrial şi industrial din România” de Volker Wollman.
Tot în 4 iulie, de la ora 18, va avea loc evenimentul central al manifestărilor: deschiderea unei expoziţii permanente a Muzeului Banatului Montan: Reşiţa – 245. Expoziţia urmează a fi organizată pe tematici care să reflecte cât mai mult din istoria industrială a Reşiţei, dar şi a Banatului. Este vorba de o sală cu resurse naturale: cărbune, fier, cupr, exploatarea apei, exploatarea lemnului, din secolul XVIII, de la 1718, când Banatul ajunge provincie austrică, până la anul 2000. O altă sală va fi dedicată metalurgiei şi siderurgiei, una construcţiei de maşini, şi, în sfârşit, o sală vieţii sociale.