Regiunea Vest înregistrează cei mai puțini elevi și studenți din România. Vezi cum au ajuns elevii cu rezultate slabe absolvenți de învățământ superior!…

208

* Populaţia între 0-19 ani s-a redus cu 3,3 milioane în anii 1990-2015 * Cele mai atractive specializări din învățământul superior 118.300 de absolvenți au trecut de bacalaureat * 133.500 de absolvenți cu diplomă în învățământul superior. 58,3 % studente… * Elevii cu rezultate slabe au ajuns în învăţământul superior * Jumătate de secol de evoluţie, mai puțin cu 5 milioane de locuitori.

Învățământul profesional, în continuare Cenușăreasa sistemului educațional

În anul şcolar/universitar 2015-2016, cele mai importante valori ale distribuției populației școlare pe niveluri educaționale s-au înregistrat în învățământul primar și gimnazial (47,0%), învățământul liceal (18,5%), învățământul antepreșcolar și preșcolar (15,2%), spune Institutul Național de Statistică. Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, 50,3% au fost copii, elevi, studenți, cursanți de sex masculin şi 70,3% au studiat în mediul urban.

Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învățământul profesional este singurul nivel care a înregistrat o creştere (+17,9 mii elevi), ajungând la 68,7 mii elevi, dar fiind în continuare nivelul educațional cel mai puțin reprezentat în totalul populației şcolare (1,9%).

Învățământul liceal, antepreşcolar şi preşcolar au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de copii/elevi înscrişi în anul şcolar 2015-2016 față de cel anterior (-53,5 mii elevi, respectiv -24,6 mii copii).

Unitățile de învățământ care au funcționat în anul şcolar/universitar 2015-2016 au fost destinate, în principal, nivelurilor de educație primar şi gimnazial (56,8%), liceal (22,0%), antepreşcolar şi preşcolar (17,3%).

Populația şcolară a fost cuprinsă cu preponderență (95,7%) în unitățile şcolare publice, iar 4,3% în unități şcolare private.

Pe niveluri educaționale, cele mai mici ponderi ale elevilor/studenților înscrişi în unitățile de învățământ publice s-au regăsit în învățământul superior (86,9%), respectiv postliceal (58,7%).

Gradul de cuprindere în învățământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (91,8%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

Populaţia între 0-19 ani s-a redus cu 3,3 milioane în anii 1990-2015

Contracţia sistemului de învăţământ preuniversitar nu este o opţiune politică subiectivă, ci un imperativ al unei realităţi demografice, spune Curtea de Conturi a României, în Analiza fundamentării şi evoluţiei situaţiei obiectivului privind creşterea procentului absolvenţilor de învăţământ superior, în conformitate cu prevederile Strategiei Europa 2020.

Astfel, populaţia din grupa de vârstă 0-19 ani s-a redus cu 3,3 milioane persoane în anii 1990-2015, iar pentru anii 2015-2040 se prevede o reducere de aproape 0,7 milioane persoane. Ciclurile care compun învăţământul preuniversitar se confruntă de ani buni cu efective de vârstă şcolară reduse la jumătate faţă de anul 1990.

Unda de şoc a diminuării drastice a populaţiei de vârstă şcolară din grupele de vârstă 0-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani şi 15-19 ani s-a propagat, începând cu anul 2010, şi în populaţia de 20-24 ani, specifică educaţiei superioare.

Conform prognozei Eurostat, populaţia din grupa de vârstă 20-64 de ani va scădea cu 2 milioane în 2040 faţă de anul 2015. În această situaţie, cifre de 907.353 studenţi înmatriculaţi în învăţământul superior în anul universitar 2007/2008 nu vor mai fi posibile. Chiar şi efectivele studenţeşti de 433.234 persoane din anul universitar 2013/2014 vor rămâne o amintire.

Cele mai atractive specializări din învățământul superior

În anul universitar 2015-2016 au fost înscrişi în învățământul superior 535,2 mii studenți/cursanți, din care 53,9% femei.

Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învățământul superior au fost afaceri, administrație şi drept (24,0% din totalul studenților/cursanților), respectiv inginerie, prelucrare şi construcții (22,2% din totalul studenților/cursanților).

Vest, regiunea de dezvoltare a României cu cel mai mic număr de elevi și studenți

În profil teritorial, populația şcolară din anul şcolar/universitar 2015-2016 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (644,8 mii persoane), respectiv Nord-Vest (503,3 mii persoane). Distribuția populației şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaționale arată că cea mai ridicată pondere pentru învățământul primar şi gimnazial s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (54,2%), în timp ce învățământul superior a fost preponderent în Bucureşti-Ilfov (35,2%). La polul opus, cu cele mai scăzute ponderi, s-a situat învățământul postliceal şi de maiştri din regiunea Bucureşti-Ilfov (1,8%).

Populația școlară din Regiunea Vest a înregistrat 324.225 de persoane în anul școlar/universitar 2015/2016. Astfel, Regiunea Vest este regiunea de dezvoltare a României cu cel mai mic număr de elevi și studenți implicați pe toate nivelurile educaționale. Aproape se află doar Sud-Vest Oltenia, cu 343.578 de persoane. Pe niveluri educaționale, Regiunea Vest a înregistrat, în anul școlar/universitar 2015/2016, 47.058 de persoane – antepreșcolar și preșcolar, 141.862 – primar și gimnazial, 67.655 – liceal și profesional, 10.973 – postliceal și maiștri, 56.677 – superior.

15 copii/elevi/studenți la un cadru didactic

În anul şcolar/universitar 2015-2016, personalul didactic din cadrul sistemului educațional a însumat 237,4 mii persoane, spune INS. Astfel, raportul mediu dintre populația şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 15 copii/elevi/studenți la un cadru didactic. Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară atât la nivelul întregului sistem educațional (76,9%), cât şi pe nivelurile de educație: antepreşcolar şi preşcolar (99,6%), primar şi gimnazial (79,3%), postliceal şi de maiştri (78,3%), liceal (70,4%) şi profesional (62,0%).

117.700 săli de clasă, 4.700 săli de gimnastică, 47 bazine de înot…

Baza materială a rețelei de învățământ preuniversitar şi superior a fost formată din 117.700 săli de clasă, amfiteatre, săli de curs, cabinete şcolare, săli de seminarii şi de lucrări practice, 26.300 laboratoare, 5.300 terenuri de sport , 4.900 ateliere şcolare, 4.700 săli de gimnastică şi 47 bazine de înot. Rețeaua de învățământ public deține cea mai mare parte a bazei materiale a sistemului educațional: ateliere şcolare (97,8%), săli de clasă (96,7%), terenuri sportive (96,8%), săli de gimnastică (96,2%), laboratoare şcolare (95,0%) şi bazine de înot (76,6%), spune INS.

118.300 de absolvenți au trecut de bacalaureat

Numărul absolvenților din anul şcolar/ universitar 2014-2015 aparținând nivelurilor educaționale gimnazial, liceal, profesional, postliceal şi de maiştri, respectiv superior (licență, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale) a fost de 555,7 mii elevi, studenți, cursanți. Preponderente au fost absolventele, în număr de 291,2 mii, respectiv 52,4%.

La sfârşitul anului şcolar 2014-2015 au absolvit învățământul gimnazial 185,1 mii elevi, cei mai mulți dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (20,5%). Ponderea băieților (50,9%) o devansează uşor pe cea a fetelor, cu 1,8 puncte procentuale.

În mediul urban, absolvenții de gimnaziu reprezintă 52,5% din totalul absolvenților din acest nivel, însă în profil teritorial, regiunea Nord-Est, precum şi regiunea Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenților din mediul rural (60,7% şi respectiv, 58,8%).

În învățământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2014-2015 au absolvit 189,9 mii elevi, în creştere cu 10,0% comparativ cu anul şcolar anterior. Majoritatea absolvenților de liceu au urmat cursurile învățământului de zi (88,8%). Situația absolvenților din învățământul liceal evidențiază că cei mai mulți elevi au frecventat cursurile filierei tehnologice (46,3% din totalul absolvenților), 46,8% pe cele din filiera teoretică, iar 6,9% din totalul absolvenților au urmat cursurile liceelor din filiera vocațională.

La examenul de bacalaureat s-au prezentat 177,0 mii absolvenți, din care 152,7 mii proveniți din promoția 2015. Au fost declarate reuşite 118,3 mii persoane (66,8%). Din totalul absolvenților proveniți din promoția 2015, 110,1 mii persoane (72,1%) au fost declarate reuşite.

Învățământul profesional a fost absolvit de 11,6 mii elevi, din care 99,0% au urmat cursurile unităților şcolare aparținând sectorului public, iar 1,0% pe cele din sectorul privat.

Învățământul postliceal şi de maiştri a fost absolvit de 35,7 mii elevi din care 59,8% au urmat cursurile unităților şcolare aparținând sectorului public, iar 40,2% pe cele din sectorul privat.

133.500 de absolvenți cu diplomă în învățământul superior. 58,3 % studente…

În învățământul superior, numărul absolvenților cu diplomă a fost de 133,5 mii studenți. Studentele au reprezentat 58,3% din numărul totalul al absolvenților cu diplomă. Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior au provenit cu preponderență din facultățile cu profil afaceri, administrație şi drept (29,7%), inginerie, prelucrare şi construcții (17,2%), sănătate şi asistență socială (11,0%), spune INS.

În anul 2013, resursele financiare necesare procesului de învățământ, alocate pentru funcționarea unităților şcolare cuprinse în sistemul național de educație au fost asigurate în cea mai mare măsură din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), reprezentând 95,3%, dar şi din surse proprii instituțiilor de învățământ (4,7%). Pe tipuri de cheltuieli ale instituțiilor publice şi private, din totalul cheltuielilor de educație,

ponderea majoritară a fost deținută de cheltuielile curente (94,8%), urmate de cheltuielile de capital care au reprezentat 5,2%.

Elevii cu rezultate slabe au ajuns în învăţământul superior

Populaţia şcolară (exclusiv învăţământul superior) s-a redus în perioada 1990/1991 – 2013/2014 cu 1,4 milioane elevi ceea ce reprezintă aproape 30% din populaţia şcolară din anul 1990/1991. Principalii factori care au determinat această reducere sunt scăderea natalităţii, emigraţia şi abandonul şcolar, spune Curtea de Conturi.

În anul şcolar 2013/2014, nu era cuprinsă într-o formă de învăţământ 7,2 % din populaţia de 7-10 ani şi 8,5 % din populaţia de 11-14 ani. În anul 2014, 18% din populaţia în vârstă de 18-24 ani avea studii cel mult gimnaziale şi nu mai urma nici o formă de pregătire.

La testele PISA (sistem standardizat al OCDE de evaluare a competenţelor de bază ale elevilor de 15 ani) elevii români au obţinut în permanenţă rezultate slabe, fapt ce indică performanţele reduse ale învăţământului primar şi gimnazial. Într-o ierarhizare a ţărilor membre UE pe o scală descrescătoare a ponderii elevilor cu rezultate slabe la lectură la testul PISA 2012 România se află pe locul 2 după Bulgaria. Ratele mari de tranziţie de la un nivel de educaţie la altul întăresc convingerea că o bună parte din aceşti elevi au ajuns în învăţământul superior.

Jumătate de secol de evoluţie, mai puțin cu 5 milioane de locuitori

Dacă în anul 1990 populaţia din grupa de vârstă 0-19 ani reprezenta 31,9% din populaţia ţării, în anul 2015 ponderea este de numai 20,9%. În următorii 25 de ani, populaţia României va continua să scadă, mai spune Curtea de Conturi. Astfel, în anul 2040 faţă de anul 2015 se va înregistra o pierdere de 1.683.000 locuitori. Aceasta înseamnă că într-o jumătate de secol de evoluţie, luând ca bază anul 1990, populaţia României scade cu 5 milioane de locuitori, ceea ce înseamnă o pierdere de peste o cincime din efective.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ