Proclamația, Referendumul Anticorupție și Inițiativa Timișoara, forța și spiritul protestatarilor timișoreni!

883

După doar 3 zile, cele 8 puncte ale documentului lansat de Inițiativa Timișoara în Piața Operei, adoptat de protestatari drept Noua Proclamație de la Timișoara, adună tot mai mulți adepți din toată țara. Un grup de bucureșteni a sărit în ajutorul timișorenilor astfel încât a apărut ideea Referendumului anticorupție, un document pertinent, în 5 puncte, lansat aseară tot în Piața Operei din Timișoara.

Pentru că altceva nu le-a mai rămas protestatarilor timișoreni, după refuzul categoric al premierului Grindeanu de a demisiona, Proclamația, referendumul anticorupție și Inițiativa Timișoara devin armele, forța și spiritul celor care cer un stat de drept și eradicarea corupției, la toate nivelele. Inițiatorii îi așteaptă alături pe toți cei care pot pune umărul pentru impunerea prevederilor din cele două documente, la nivel național.

Vă reamintim cerințele celor reuniți în grupul Inițiativa Timișoara:
”Când STATUL DE DREPT este în pericol, avem datoria să îl apărăm!
Pentru a-l putea apăra, legea trebuie să ne permită, nouă cetățenilor, să intervenim în mod legitim în procesul decizional.
Prin adoptarea unor acte normative contrare principiilor STATULUI DE DREPT este evident că acest guvern este ostil poporului său.
Vrem:
1. Ca de acum inainte niciun guvern, indiferent de coloratura politică, să nu mai repete vreodată vreo Ordonanța 13;
2. Organizarea unui referendum anticorupție;
3. Controlul de constituționalitate al legilor și ordonațelor de urgență să se realizeze și la inițiativa directă și neintermediată a cetățenilor;
4. Acordarea unor prerogative suplimentare Curții Constituționale pentru suspendarea aplicării actelor normative susceptibile de încălcare a Constituției;
5. Depolitizarea funcțiilor publice și ocuparea lor doar prin concurs;
6. Stabilirea incompatibilității între funcțiile executive și legislative;
7. Eliminarea avizului parlamentar pentru cercetarea penală a demnitarilor;
8. Fără penali în demnităție publice.
Timișoara
4 Februarie 2017”

Noua Proclamatie de la Timisoara

”Refrendum anticorupție
O.U.G. 13 este efectul. Cauza este un sistem juridic permeabil la arbitrariu. Acest sistem juridic noi credem ca trebuie schimbat, astfel încât efectul O.U.G. 13 să nu se mai poată produce pe viitor.

Cerem președintelui României să includă în tema referendumului pe care s-a angajat că-l va iniția, următoarele obiective:

1. Statuarea la nivel de principiu fundamental în Constituție a incompatibilității exercițiului funcției publice cu statutul judiciar de persoană cu antecedente penale;

2. Suspendarea de drept a calității de funcționar public sau de demnitar, în momentul punerii în mișcare a acțiunii penale împotriva sa;

3. Statuarea egalității depline în fața legii a tuturor cetățenilor, prin eliminarea avizului parlamentar pentru efectuarea urmăririi penale împotriva unor demnitari;

4. Conferirea posibilității cetățenilor (un număr de 100.000 de cetățeni, similar cu pragul cerut pentru inițiativa legislativă cetățenească) de a putea sesiza în mod direct și neintermediat neconstituționalitatea unei ordonanțe de urgență a Guvernului sau a unei legi (modificarea Constituției – art. 146);

5. Conferirea unei noi prerogative Curții Constituționale de a putea suspenda aplicarea unei Ordonanțe de Urgență sau a unei legi până la soluționarea cererilor de examinare a neconstituționalității, atunci când apreciază că există o aparență evidentă de neconstituționalitate.”

Referendum initativa Timisoara

Citiți și: În urma protestelor, a rezultat Noua Proclamație de la Timișoara!

Noua Proclamație de la Timișoara coagulează lumea din toată țara! Bucureștenii vor să adere fără rezerve

Inițiativa Timișoara ”îi ia fața” președintelui Iohannis și organizează un Referendum Anticorupție în piață!

Proclamaţia de la Timişoara devine Inițiativa Timișoara. Scopul acesteia, explicat chiar de autori

1 COMENTARIU

  1. Proclamaţie a POPORULUI SUVERAN din România
    pentru modificarea Constituției prin respectarea SUVERANITĂȚII POPORULUI, principiul unic al democrației!

    I. Legitimitatea revizuirii Constituţiei
    « ARTICOLUL 150
    (1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
    (2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative »
    Iniţiativa revizuirii Constituţiei poate fi făcută de 500000 de cetăţeni în condiţiile articolului 150 aliniatul 2. Cu alte cuvinte putem desfiinţa cele două camere ale Parlamentului şi transformarea acestuia în organ de elaborare şi redactare a legilor, subordonat Adunării cetăţeneşti, organ de reprezentare a poporului, descrise la următoarele puncte.

    ” ARTICOLUL 8-(Constituţia României)
    (1) Pluralismul în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale.
    (2) Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei”
    Ca urmare se hotărăşte:
    Interzicerea partidelor politice că fiind anticonstituţionale şi a tuturor formelor partinice şi de reprezentare a intereselor de grup de interese ce vizează o favorizare a unei etnii ori altor interese economice personale sau de grup ce vizează bunul mers sau chiar suveranitatea poporului şi defavorizează sau afectează existenţa sau identitatea ori cultura altor grupuri sau persoane mai ales majoritare fiind. Astfel se exclude proliferarea iredentiştilor, minorităţilor extremiste de orice fel inclusiv sexuale şi grupurilor de interese contra majorităţii democratice (articolul 2 aliniat 2 cu privire la suveranitate). Toate consecinţele ce decurg colateral vor fi studiate şi eliminate referirile din Constituţie, respectiv rămase fără obiect. Baza de eliminare a acestei forme de reprezentare sta în încălcarea repetată a articolului 8 aliniat 2 al Constituției, partidele politice fiind sau manifestând un potenţial de adevărate şcoli de infracţiune şi criminalitate sau abuz democratic şi care includ deseori ca membri infractori, deci nu poate fi vorba de respectarea reprezentării în condiţiile legii, cu membri împotriva legii. Pe de altă parte, nu poate fi vorba de alegeri în condiţiile în care se impun, de către aceste grupări numite partide, liste de candidaţi după bunul lor plac (la fel ca în timpul PCR) care conţin, spre exemplu, infractori sau indivizi fără profil moral. Partidele politice au dus o activitate criminală de tip mafiot urmărind interese de grup delapidând şi sabotând economia României. Astfel, democraţia reprezentativă încalca articolul 8 aliniat 1 căci nu e o democraţie constituţională ci e exercitată prin partide (democraţie reprezentativă) deci, nu respecta principiile democraţiei ci a unor grupuri de interese, nici voinţa politică a poporului, mergând până la ignorarea acesteia (vezi referendum 2009) nici suveranitatea acestuia, fiind semnate contracte politice internaţionale şi alianţe NATO, UE, fără consultarea poporului prin referendum şi supunere în faţa voinţei suverane a poporului. Acest lucru se întâmplă în aproape toate ţările cu democraţie reprezentativă (Marea Britanie de exemplu unde Brexit-ul este ignorat de politicieni pe motiv că nu e ratificat de parlament, unde e toată banda intereselor de grup ale bogătaşilor sau altora, contra voinţei poporului) Pluralismul politic nu reprezintă decât o serie d e interese de grup sau personale şi ca atare e contra pluralismului democraţie şi al democraţiei devenind şi sursa a corupţiei. Pluralismul e garantat de Constituţie prin dreptul la opinie şi a alege pentru fiecare cetăţean în parte. Fiecare roman e un « partid » ! Singurul Parlament e poporul!

    II. « Art. 2 – Suveranitatea
    (1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
    (2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. »
    1. Declararea democraţiei directe, a introducerii cărţilor de identitate digitale şi cabinelor de vot electronic în zonele rurale, ce vor fi securizate şi supravegheate. Promulgarea Legii electorale ce prevede controlul activităţii electorale, practic activitatea supremă şi legislativă a poporului precum şi pedepsele pentru fraudele electorale, inclusiv a supravegherii defectuoase considerată tot gravă. Organizare de referendum cu valoare de lege supremă cu privire la legile organice sau de interes naţional. Bineînţeles, legea electorală nu vizează alegeri de partide ci votarea legilor şi a membrilor în comisiile ministeriale sau de securitate ori ale administraţiei publice şi a altor organe de reprezentare populară.
    2. Înfiinţarea controlului democratic civic prin alcătuirea unor comitete cetăţeneşti numite Adunarea Cetăţeneasca, organ reprezentativ popular, constituit prin vot direct art 2 aliniat 1 din Constituţie alese prin referendum local. Membrii Adunări cetăţeneşti au valoare morală şi de a reprezenta voința poporului şi sunt schimbaţi la iniţiativa locală sau de grup după cercetarea prealabilă asupra veridicităţii morale şi conflictului de interese. Adunarea cetăţeneasca este constituită din persoane de onoare, voluntare şi nu prevede privilegii aducătoare de corupţie apartenentei în această funcţie. Astfel organul popular va fi onorific şi respectat ca atare (singurul privilegiu) ce către comunitate. Adunarea cetăţeneasca va avea şi drept de control civil împreună cu specialişti, dacă e cazul, pentru controlul integrităţii economice şi morale sau legale, în cazul instituţiilor de orice fel, cu respectarea intimităţii şi a legii. Având în vedere caracterul onorific, numărul membrilor poate fi stabilit de comun acord cu comunitatea şi se limitează doar numărul celor prezenţi în consiliile de reprezentare a Adunării cetăţeneşti, votaţi de întreaga comunitate. Fiecare localitate va avea un număr proporţional cu populaţia ca număr în consiliile Adunării Cetăţeneşti pentru a limita cheltuielile prilejuite de întruniri naţionale eventuale dar care nu vor putea fi ceva periodic ci extraordinar, în caz de forţă majoră, comunicarea lor fiind asigurată prin mijloace normale.
    3. Înfiinţarea unui Consiliu Naţional al Adunării cetăţeneşti cu membri aleşi prin referendum naţional din rândul Adunărilor cetăţeneşti care să legifereze actele normative, conform referendumului sau, în caz de urgenţă, al votului adunărilor cetăţeneşti locale din toată ţara. Aceştia cât şi celelalte adunări locale vor putea beneficia de stipendii limitate la cheltuielile de organizare a întrunirilor, instituţiile de pază fiind cele ale statului. Consiliul Naţional se va ocupa de supravegherea strategiilor economice şi în mod echitabil pentru toată ţara şi regiunile defavorizate vor beneficia de aportul celorlalte în mod creştin. Astfel nu se vor putea înregistra reprezentări exclusiviste ale unor regiuni cum era şi până acum, în dauna altora, având ca şi consecinţă pierderea unei regiuni întregi a ţării ca dezvoltare strategică. Spre exemplu Moldova şi alte regiuni ale României este văduvita de reprezentare politică şi implemantarea a strategiilor economice datorită activităţii sabotoare şi chiar şovine a politicienilor.
    4. Preşedinţia României trebuie exercitată de un consiliu prezidenţial, nu de un singur om, urmărind funcţionarea Curţii Constituţionale, sau a Curţii Supreme de Justiţie, ori cu regulament propriu, cu desemnarea, prin rotaţie, a unui şef al Consiliului prezidenţial, pentru măsuri urgente, ceilalţi membri neavând drept de veto ci de control al suveranităţii deciziiilor prin reacţii adecvate la Consiliul Adunării cetăţeneşti care poate suspenda şeful Preşedinţiei până la lămurirea conflictului moral sau juridic, legal. Consiliul prezidenţial urmăreşte şi evitarea unei eventuale crize, în cazul eliminării sau îmbolnăvirii unui membru al Prezidiului. Membrii preşedinţiei au datoria să acţioneze ca un tot în spiritul supunerii serviciului lor în scopul servirii populaţiei, ca orice funcţionar public şi nu invers că până acum. Funcţiile Consiliului Prezidenţial sunt similare celor referitoare la Preşedinte în actuala Constituţie.
    III « Art. 1 – Statul român
    (1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
    (2) Formă de guvernământ a statului român este republică.
    (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, liberă dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989 şi sunt garantate.
    (4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.
    (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. »
    1. Guvernul nu are voie, conform separarii puterilor în stat, să emită legi cu putere organică decât cu aprobarea şi dezbaterea lor prin referendum şi girul final al Consiliului Adunării cetăţeneşti şi promulgate de Consiliul prezidenţial.
    2. Desfiinţarea Parlamentului şi transformarea în organ de redactare a legilor şi expunere spre dezbatere publică
    3. Iniţiativa legislativă pot să o aibă grupuri de cetăţeni de minim 50 (cu derogări pentru legi locale) dar neexcluzând propuneri individuale. Propunerile s e întocmesc şi evidenţiază transparent pe siteul oficial „Parlamentul poporului” , unde vor fi votate în prima fază ca fiind de interes şi apoi se trece la etapa de redactare în Parlament sau comisii juridice şi de specialişti urmând să fie supuse dezbaterii publice naţionale sau numai locale şi apoi legiferate de Consiliul Local sau Consiliul Naţional al Adunării cetăţeneşti după avizarea de către Adunările Cetăţeneşti.
    4. Consiliile de administraţie vor fi depolitizate conform dispariţiei partidelor şi subordonate supravegherii Adunării cetăţeneşti ce intervine prin participare ca reprezentant al poporului în deciziile administrative având drept de veto şi de propunere de excludere a membrilor necorespunzători moral sau legal statului de funcţionar public, aflat în serviciul populaţiei. Consiliile locale vor fi alcătuite din profesionişti în administraţie cu excepţia primarului, ales de comunitate. Primarul nu va putea demite pe cineva fără aprobarea Adunării cetăţeneşti, girul votului poporului care l-a ales şi pe Primar. În acest context Primarul şi Prefectul vor răspunde cu profilul moral (ce include financiarul şi legalitatea) în fata comunităţii. Se va reinventa demisia şi demiterea în cazurile flagrante, un gest firesc într-o democraţie ce e uitată de zeci de ani şi mai mult, în România partidelor politice.
    IV.Legea ilicitului şi gestionarea banului public
    Confiscarea averilor inclusiv familiei şi acoliţilor, apropiaţilor implicaţi, la toţi afaceriştii şi politicienii ce au prejudiciat statul sau au efectuat infracţiuni contra statutului sau avutului public. Închisoare pe viaţă cu munca în folosul comunităţii pentru toţi sabotorii economiei şi delapidatorii publici. Astfel un politician sau funcţionar intrat cu o declaraţie de avere şi ieşit cu o avere nejustificată conform salariului, este corupt şi averea îi va fi confiscată. Furtul de la populaţie e crima supremă şi va fi tratată cu pedepse ca atare. De asemenea contractele semnate si executate cu nerespectarea moralităţii şi corectitudinii faţă de cheltuirea banului public vor fi făcute publice, vinovaţii pedepsiţi cu confiscarea averilor şi de la acoliţi sau rude. Cetăţenii ce înregistrează afaceri dubioase vor fi supuşi legii de confiscare a averii şi înregimentaţi la muncă în folosul comunităţii şi supraveghere poliţienească.
    Achiziţiile şi contractele publice sau care implica banul public vor fi tratate ca problema de importanta naţională şi supusă atenţiei CSAT dacă e cazul. Sabotarea economiei naţionale sau a banului public trebuie privită ca o crimă majoră, un genocid economic şi trădare naţională.

LĂSAȚI UN MESAJ