Primăria Reșița elimină companiile – căpușă!

743

Echipa din fruntea municipalității reșițene continuă procesul de eficientizare a activității, încercând să taie din cheltuieli nejustificate și să aducă într-o oarecare normalitate balanțele financiare. Dincolo de renegocierile majore ale costurilor aferente creditelor reșițene și ale furnizorilor de servicii, specialiștii în finanțe ai primăriei urmează a face reduceri la combustibil, prin intermediul SEAP dar, ceea ce a mai reușit este reducerea costurilor în domeniul IT.

”Am reușit să eliminăm companii căpușă din structurile Primăriei, companii din domeniul IT cu rulaje de 300.000 de euro pe an, explică Dacian Rusu, consilierul pe probleme financiare al primarului Ioan Popa. Ne mai propunem scăderea costurilor de listare. Nu știu dacă vă imaginați cam câte imprimante are Primăria reșițeană. Vă spun eu: 226. Nu vom avea nevoi de mai mult de 89 de unități de acest tip. Suntem în negocieri cu principalii furnizori de telefonie mobilă și am reușit pentru acces la internet și mentenanță să reducem cheltuielile de la 4570 de euro pe lună, la 1500.”

Bugetul administrației locale va fi cât mai apropiat de realitate, afirmă Dacian Rusu iar plățile restante nu vor depăși în 2017 un milion de lei. În paralel, lucrurile ar fi de dorit să se miște și în peisajul economic și investițional. Fabrica Autoliv de automotive va fi relocată pe platfoma industrială de pe Valea Țerovei și se încearcă atragerea unor investitori de anvergură. Terenul concesionabil pentru investitori la Reșița va costa 0,35 euro metrul pătrat pe an și va cuprinde racordarea rapidă la facilități, acces rutier la drum național și autostradă, cale ferată industrială, transport public și alte facilități.

Mobilitatea urbană este una dintre țintele majore ale primăriei. Aici urmează accesarea de bani europeni în valoare de 25 de milioane de euro, din care 15 milioane de euro pentru infrastructură și zece pentru aducerea și montarea tramvaiului. 2,2 milioane de euro vor merge în reabilitatea zonelor marginalizate, cum ar fi Mociurul, de exemplu, iar conversia unor alte asemenea zone în parcuri de agrement se va face cu alte 1,6 milioane de euro. Nu va fi uitată nici eficientizarea termică a clădirilor rezidențiale și a instituțiilor publice, cu patru și, respectiv, două milioane de euro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.