Prețul energiei va bate recordurile în acest an! Cât vom plăti pentru curentul electric consumat până la finalul lui 2017!

116

2017 începe să arate ca unul dintre cei mai „proşti“ ani pentru consumatorii de energie electrică. Factura, foarte posibil, va creşte în total cu 15% faţă de 2016. Este un procent de scumpire foarte mare, care anulează toate ieftinirile din precedenţii trei ani. În acelaşi timp, este un an foarte bun pentru producătorii de energie, care realizează profituri istorice din conjuctura de piaţă.

Scumpirea explozivă a energiei de pe piaţa spot este deja cunoscută de toată lumea interesată de fenomenul business. Preţurile au ajuns, recent, chiar şi la 150 de euro/MWh, de trei ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anilor trecuţi. Spre comparaţie, pe piaţa PCCB a contractelor bilaterale pe termen lung, doar rar sunt tranzacţii la peste 45 de euro/MWh. Dar pentru că nu toţi furnizorii s-au asigurat din timp, pentru predictibilitate, cu energie mai ieftină de pe PCCB, acum dau năvală pe spot. „Bula“ preţurilor mari nu dă semne să se spargă prea curând, pentru că durează deja de la începutul anului iar fundamentalele justifică în continuare păstrarea preţurilor mari pe piaţa spot. Bineînţeles, există efecte pentru toţi participanţii. Dar, mai înainte să ajungem la efecte, să explicăm cauzele.

Vremea, defecţiuni, speculaţii

Acestea sunt de două feluri. Unele fundamentale, care ţin de o penurie de producţie din acest an, şi unele de conjunctură, care ţin de speculaţii nereuşite de piaţă ale furnizorilor şi traderilor. Adică, de pariuri greşite de preţ şi cantităţi. Încă din iarnă s-au pus bazele „nebuniei“ din 2017. Pe fondul unor consumuri record datorată valului de frig ce s-a abătut peste Europa, preţul curentului a „explodat“. Şi a continuat să rămână la valori ridicate şi după intrarea în sezonul cald, pentru că mai multe unităţi de producţie au fost indisponibilizate (termocentrala Petrom de la Brazi, un reactor de la Cernavodă, pentru o lună, două grupuri de la Rovinari pentru reparaţii). Pe de altă parte, seceta a făcut ca debitele Dunării să fie extrem de mici pe tot primul semestru, la jumătate faţă de un an hidrologic normal, iar producţia Hidroelectrica, cu cea mai ieftină energie convenţională din ţară, să se ajusteze în consecinţă. Din datele Transelectrica, doar arareori hidrocentralele au produs peste 3.000 de MWh, aceasta fiind o normă în anii trecuţi. Cu debitele Dunării la jumătate , acum Hidroelectrica produce chiar mai puţin de 2.000 de MWh. Penurie de producţie înseamnă preţuri mai mari.

Dar scumpirea energiei din România se înscrie şi într-un context regional. Piaţa locală este conectată cu omoloagele sale din Ungaria, Slovacia şi Cehia. La rândul lor, Cehia şi Slovacia sunt conectate cu Italia şi Austria. Astfel, un şoc energetic pe oricare dintre aceste pieţe se propagă cu repreziciune şi pe celelalte. Aşa este cazul chiar în prezent, Italia înregistrând preţuri ale curentului şi de 170 de euro/MWh, care s-au propagat până la noi. Şi la vecinii unguri preţurile sunt mari, mai mari decât în România, astfel că ţara noastră, chiar pe un deficit de producţie, este net exportator de energie. Pe pieţele conectate direct, cum este a noastră cu a ungurilor, cehilor şi slovacilor, se aplică principiul energiei mai ieftine care migrează către piaţa mai scumpă.

Profituri istorice pentru Hidroelectrica şi CEO

Un prim efect al „nebuniei“ din piaţa de energie a fost profitul uriaş făcut de cei mai mari doi producători de energie din ţară, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Aceştia au profitat de situaţie şi au vândut foarte scump, cu rezultate pozitive în bilanţ. În primul semestru, Hidroelectrica a realizat un profit brut de 850 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de 1,7 miliarde lei, iar Complexul Energetic Oltenia a făcut un profit de 300 de milioane lei, după o perioadă de câţiva ani cu pierderi de sute de milioane de euro.

Cine a pierdut sunt traderii, furnizorii şi consumatorii finali. Primii, din cauza pariurilor greşite de piaţă, unii intrând şi în insolvenţă. Printre ei, nume mari precum Transenergo şi Energy Holding. Furnizorii, chiar şi cei de ultima instanţă, înregistrează şi ei probleme, mai ales cei care nu şi-au asigurat cantităţile necesare de energie de pe PCCB şi au rămas cu soluţia achiziţiilor de pe piaţa spot, care a dat în clocot. Reprezentanţii Electrica au cerut ANRE să plafoneze preţul energiei de pe piaţa spot, lucru pe care Autoritatea l-a refuzat pe motiv că piaţa este funcţională, fără derapaje majore.

Tăvălugul din piaţa energiei a ajuns şi la consumatorii casnici. La 1 mai, curentul s-a scumpit în medie cu 8,6% iar, de la 1 octombrie, mai urmează o scumpire, şi ea destul de consistentă. „Va trebui să luăm în considerare de la 1 octombrie chiar o ajustare separată de programul de liberalizare care se încheie la 1 ianuarie 2018. Sigur, cel care pierde este consumatorul. Creşterea va fi de până în 5 puncte procentuale“, estimează Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE. Cu scumpirea de 5% din octombrie, preţul energiei pentru casnici va fi crescut deja cu circa 14% în acest an, luând în calcul şi modificarea survenită în facturi la 1 aprilie. Este un procent foarte mare care anulează în totalitate ieftinirile din precedenţii trei ani.

Sursa: Capital

LĂSAȚI UN MESAJ