Premieră editorială! Romanul ”Fiica Estului” a fost lansat la Timișoara în prezența autoarei aflată la mii de kilometri distanță… VIDEO

273

Librăria La Două Bufnițe a pornit foarte recent pe piața atât de dificilă dar și interesantă cu slova tipărită. Poate că jumatate de an nu este atât de mult. Dar dacă în acest timp aici au avut loc nu mai puțin de 80 de evenimente, nu e totuși de ici de colo. Oana și Raluca sunt la fel de mândre de duminicile de lectură cu copii, un alt succes al librăriei.

Acum au lansat un nou eveniment, care se vrea permanent: Cartea lunii la Bufnițe. Campania va promova câte o carte din literatura universală sau română, recent apărută, prin organizarea de discuții și întâlniri despre aceasta.

Prima carte a lunii a fost lansată în după amiaza de miercuri într-un mod inedit. Romanul „Fiica Estului” de Clara Usón, a avut parte chiar de prezența autoarei, în direct din Barcelona, prin intermediul internetului și a camerelor de filmat. A discutat ”față în față” cu publicul timișorean și cu cei trei recenzori ai cărții.

Lansare bufnite 1

Despre autoare și mai cu seamă despre carte au vorbit Robert Șerban, din postura de președintele al Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara „La Vest de Est / La Est de Vest” (FILTM), Adrian Marcu, jurnalist dar și analist al contextului geopolitic și scriitorul Radu Pavel Gheo.

Romanul „Fiica Estului”, de Clara Usón, a apărut recent la prestigioasa editură Polirom, este atât de aproape de cititorul român dar și cel din Banat, deoarece se apropie de un subiect legat de lumea balcanilor, văzuți din afară. Când ai șansa de a trăi în Spania te poți apropia de un subiect greu, cum este războiul interetnic din fosta Jugoslavie, cu detașarea celui ce vede din afară.

Romanul „La hia del este” , apărut în 2012, la editura Seix Barral, s-a dovedit a fi un bestseller, ajungând la a şaptea ediţie în Spania. Dar a apărut în traduceri și în alte țări. Pentru el, Clara Usón primeşte premiul Ciutat de Barcelona şi prestigiosul Premio de la Crítica, o recompensă literară care este acordată anual de un juriu al criticilor literari spanioli celui mai bun roman scris în limba spaniolă din întreaga lume. Romanul a mai primit de asemenea Premio per la Cultura Mediterranea Fundazione Carical, în Italia, iar în Franţa, Prix Bouchon de Cultures.

La „hia del este” s-a bucurat de succes şi în Italia, în Olanda, în Franţa şi în Portugalia. Urmează să fie tradus și în limba croată.

Lansare bufnite 2

Povestea începe simplu cu toate că vorbește de lucruri tragice ca războiul, sinuciderea sau relația dintre tată și fiică. Şase tineri, trei băieţi şi trei fete, stau de vorbă într-un McDonald’s din Moscova şi ajung la o dispută aprinsă despre naţionalism şi manipulare politică. Sunt studenţi din Belgrad şi se află în Rusia într-o excursie – un cadou de absolvire a facultăţii, înaintea examenelor finale. Excursia aceasta va schimba destinul uneia dintre fete: Ana Mladić, personaj inspirat din realitatea cea mai cruntă a fostei Iugoslavii, la începutul anilor ’90, în timpul războaielor sârbo-croat şi sârbo-bosniac. Ana nu este altcineva decât fiica generalului Ratko Mladić, pe care ea îl adoră şi îl consideră un adevărat erou al Serbiei, dar care avea să fie repede cunoscut în toată lumea ca „măcelarul din Balcani” şi judecat la Haga pentru crime de război. Romanul Fiica Estului, care are în centru destinul tragic al Anei, a trezit un interes enorm, căci pare aproape de necrezut cum a reuşit o tânără scriitoare din Spania să se documenteze la faţa locului, să înţeleagă şi să recreeze istoria – veche sau recentă – a unei regiuni din Europa care pare uneori de neînţeles chiar şi pentru istorici.

CLARA USÓN s-a născut în 1961 la Barcelona şi a a absolvit Facultatea de Drept a Universitaţii Centrale din acelaşi oraş. Vreme de 18 ani a lucrat ca avocat specializat în probleme comerciale. În 1998, a câştigat Premiul Lumen pentru primul ei roman, Noches de San Juan. În 2001 îi apare cel de-al doilea roman, Primer vuelo, la Editura El Aleph. Urmează apoi romanele: El viaje de las palabras (Plaza & Janes, 2003), Perseguidoras (2007, Alfaguara). În 2009, romanul Corazón de Napalm (Seix Barral) câştigă Premiul Biblioteca Breve şi va fi tradus în franceză la editura CJ Lattès (Coeur de napalm). Cel mai recent roman al Clarei Usón, Valor, a apărut în 2015, la editura Seix Barral.

Clara Usón locuieşte la Barcelona. Colaborează cu articole la cotidiene precum „El Pais”, „La Vanguardia” sau „Le 1” din Franţa.

fiica estului (4)

Pentru noi timișorenii cel mai important este că ne-a vizitat, i-a plăcut orașul și îi cunoaște pe cei trei scriitori ce au vorbit azi despre carte și războiul inter-jugoslav.

„Caracterul familiar a dat succesul cărții. Vine dintr-o lume apropiată . În momentul în care a început războiul în fosta Jugoslavie, în ceea ce și la noi dar și în partea vestică era comnsiderat cel mai occidental spațiu comunist din toată lumea a fost un lucru atât de oribil, crud și de absurd. A pus față în față vecini ori chiar rude, oameni de etnii amestecate. Au început lupte pe baza faptului că erau croați-catolici, sârbi-otodocși sau bosnieci-musulmani. Faptul acesta a șocat Europa pentru ca a arătat cât de aproape poate fi dezastrul. A arătat că evenimentele înfricoșătoare din al doilea război mondial nu au fost un accident. Lumea occidentală nu este chiar așa de civilizată cum ne închipuim. Războiul a fost perceput mai degrabă ca un război la granița estică a Occidentului, decât ca ceva estic și exotic. Dacă a pornit războiul acolo poate izbucni oriunde în Spania, în Anglia, la noi sau oriunde. Sunt o mulțime de locuri ce seamănă cu Jugoslavia. S-a pus atunci întrebarea : /la noi s-ar putea întâmpla așa ceva?/. Carte lasă cititorul să dea un răspuns. Cartea propune un avertisment. Nimeni nu este scutit de o nebunie colectivă, chiar și cele mai civilizate societăți sunt cuprinse de amok!” crede Radu Pavel Gheo despre romanul lunii.

fiica estului (1)

„Clara Usón a fost invitată anul trecut la „Festivalul de Literatură de la Timișoara și aparent am facut un rabat deoarece sloganul nostru este „La Vest de Est / La Est de Vest” și totuși scriitorii care au venit până acum au facut parte din Europa centrală și de Răsărit. Ei bine Clara Uson vine tocmai din Barcelona, este născută acolo, dar am invitat-o tocmai fiindcă în 2012 a scos un best seller ( acesta) … iar subiectul a fost cu totul spectaculos . Fiica generalului Ratko Mladici află ( tocmai la Moscova ) cine este cu adevărat tatăl ei, un criminal de război. S-a întors în țară și a intrat într-o depresie care s-a soldat cu sinuciderea ei. Este o sinucidere ritualică. A folosit chiar pistolul tatălui ei ce ar fi trebuit să fie folosit o singură dată cand se va fi nascut primul lui nepot…E un roman de ficțiune, e literatură. Dar e o literatură inspirată din realitate dintr-o țară foarte apropiată de noi. Dintr-un război pe care l-am trăit și noi, mai mult la televizor decât în realitate dar foarte apropiat de noi…Un roman pe care-l recomand oricui ce vrea să afle ce s-a întâmplat în imediata noastră apropiere și de fapt chiar și cu noi” a explicat Robert Șerban linia narativă a romanului.

fiica estului (7)„…Această carte „Fiica Estului” este un text ce se ocupă în mare măsură cu realitățile din fosta Jugoslavie. Tratează temele de atunci. Tratează naționalismul exacerbat al epocii anilor 80 spre anii 90. Vorbește cu o anumită duioșie dar și cu un anumit tragism despre dramele fostei țări. Despre populații, melanjul acela extraordinar de etnii pe care l-a avut, l-a cunoscut fosta Jugoslavie. Pornește ca un roman în toată regula, dar este mai mult o istorie literară a epocii pre și post Jugoslavia. E o carte teribilă care ne aduce aminte sau ne face să ne gândim mereu la ce se poate întâmpla atunci când liderii politici derapează în nationalism extrem… vorbeste de implicare intelectualilor jugoslavi, dar mai ales sârbi, care au dat tonul acelei politici naționaliste” încercă o explicație oarecum detașată a acelor ani publicistul Adrian Marcu.

LĂSAȚI UN MESAJ