Praf românesc în ochii Comisiei Europene

292

Încă din februarie 2014, România a intrat in procedura de infringement din partea Uniunii Europene pentru poluarea transfrontalieră generată de pe suprafață fostelor iazuri de decantare ale SC Moldomin SA – Boșneag și Tăușani. Praful ridicat de aici infestează de ani de zile Clisura Dunării dar și suprafețe mari din Serbia.

Cu toate că pe acolo au trecut cel puțin doi miniștri ai mediului iar din partea opiniei publice s-au transmis zeci, sute de semnale, statul nu a găsit încă o soluție viabilă pentru stoparea poluării. Cel mai important și vizibil actor în această ecuație s-a dovedit Grupul Ecologic de Colaborare Nera (GEC Nera), un proeminent ONG din Caraș-Severin, de protecție a mediului, care de ani de zile se luptă cu autoritățile pentru a atrage atenția asupra fenomenului. Și după ani de zile, după soluții profesioniste, după discuții interminabile, se pare că s-a ajuns la concluzia inițială, rudimentară, din punct de vedere al specialiștilor: umectarea iazurilor!

Această soluție e considerată de cei de la GEC Nera de tot râsul: ”În locul unei soluţii durabile de ecologizare vegetativă a iazului Boşneag – extindere, care a fost confirmată încă din 1990 pe o suprafaţă mică de 20 ha, Guvernul României, sfătuit de „specialişti” în drenat bani publici către buzunarele mafiei din politică, va emite o ordonanţă de ecologizare prin umectare cu apă din Dunăre a depozitului de deşeuri miniere Boşneag – extindere aparţinând SC Moldomin SA din Moldova Nouă, afirmă reprezentanții GEC Nera. Ordonanţa va fi emisă la presiunea Comisiei Europene, care a declanşat de doi ani procedura de infringement împotriva României în legătură cu acest caz şi ameninţa Guvernul român cu amenzi mari şi blocarea fondurilor UE pe componenta de decontaminare a siturilor poluate istoric. Conform informaţiilor pe care le deţinem, prin ordonanţă vor fi alocaţi 1,7 milioane euro pentru realizarea ecologizării, adoptându-se o soluţie tehnică costisitoare ce presupune construirea unei infrastructurii de conducte şi aspersoare care, cel mai probabil, vor fi furate imediat după terminarea lucrării, aşa cum s-a întâmplat cu infrastructura existentă în 2006, când această infrastructura a început să fie “privatizată” după încetarea activităţii SC MOLDOMIN SA. Pe de altă parte, pentru umectările eşuate se va da vina pe prognoza neconfirmată iar praful va continua să ajungă la Moldova Veche, Măceşti, Coronini precum şi la Veliko Gradište, Vinci, Požeženo în Serbia.”

De ce s-a evitat soluţia de ecologizare vegetativă a depozitului de deşeuri miniere Boşneag – extindere?, o soluţie de ecologizare durabilă şi ieftină. Aceasta e o întrebare importantă, pe care cei de la GEC Nera o adresează autorităților.

Simplificând lucrurile, afirmă Doina Mărgineanu, responsabilă de relații publice ale ONG-ului cărășean, dacă fiecare locuitor din zonă ar aduce şi ar aşeza pe suprafaţa iazului o bucată de covor vegetal de 0,5 mp, s-ar putea ecologiza durabil trei iazuri cu suprafaţa acutuală a iazului Boşneag –extindere.

Cei de la GEC Nera consideră că această soluție este din nou praf românesc în ochii Comisiei Europene, pe bani din bugetul de stat, adică pe banii noştri. De aceea, GEC Nera solicită Guvernului României şi Ministerului Mediului stoparea procesului de emitere a ordonaţiei şi reanalizarea soluţiei de ecologizare în cazul iazului Boşneag –extindere.

LĂSAȚI UN MESAJ