Piata 700 – rușinea unei municipalități ce nu vede ,,mahalaua” sordidă din centru!

430

Un oraș plat de la câmpie ca al nostru ar trebui să aibă un punct central de convergență a mai tuturor căilor de acces ce taie harta urbei. Și chiar există așa ceva în plin centru. Pe aici trec cam toate tramvaiele, aproape jumătate dintre troleibuze. Pe jos sau cu bicicleta ori chiar cu mașina sau taxiul fiecare localnic trece zilnic măcar odată prin „Piața Timișoara 700”. Unii de mai multe ori. Chiar și mulți străini au drum pe aici.

Timișoreanul obișnuit are deja simțurile tocite. Aproape nu mai vede nimic, trece mecanic ca un zombi, ce doar pare că observă împrejurimile. Cine are timp să lase pentru zece sau mai multe minute alte treburi și să ia la pas piața din centru face o călătorie în timp. Aici se pot găsi în același loc elemente moderne din secolul al XXI-lea dar și mizerie ca în tristul Ev Mediu.

Futuristul centru de afaceri cu cele cinci clădiri de sticlă arată foarte îngrijit. Ce folos că în spate, pe lângă linia ferată, își fac veacul dar și nevoile stringente toți năpăstuiții soartei. Mirosurile sunt greu de suportat. Noroc că nu trebuie deschise des geamurile de mari dimensiuni. De cosit buruienile nici nu poate fi vorba. Toata partea de lângă terasament e ca în junglă.

În fața centrului este reconstruit sistemul hidraulic de acum trei secole ce regla nivelul apei în șanțurile de apărare. Sunt foarte corect reasamblate piesele. Este atât de realist încât meșterii au reușit să redea și bălțile de demult. În apa din bazin este plin de țânțari și mizerie atât de realistă de parcă apa nu a fost schimbată de pe vremea războiului cu otomanii. Nimeni nu are grijă să mai adune gunoaiele ce plutesc pe balta ce a costat destul de mult.

O altă pată pe obrazul pieței este și toaleta publică ce tronează ca nuca în perete în mijlocul pieței. Tot aici este și un fel de platou cu tomberoane. Degeaba, toată lumea aruncă mizeria pe lângă recipiente. Ceva urme de gospodărire se cam văd. Pe o copertină, destul de mizeră, sunt aruncate la întâmplare mai multe mături tocite. Poate cu ani în urmă cineva le-a folosit. Dar nu prea recent. Acum stau aruncate la soare.

Marile orașe de pe continentele mai sărace cât ar fi de elegante în centru tot mai au și cartiere mărginașe, numite bidonville.Timișoara are o prioritate și în acest domeniu. A mutat cartierul rău famat în plin centrul orașului. „Piața Timișoara 700” a ajuns un astfel de mizerie poleită. Parcă nimeni nu vede. Cerșetorii și aurolacii sunt total invizibili. Gunoaiele sunt, de asemenea, sunt invizibile. Inspectorii primăriei sunt invizibili. Conducerea piețelor, dacă trece pe aici, precis nu vede nimic. Toata lumea se face că nu vede și mizeria nu există.

 

2 COMENTARII

  1. Corectie: nu e o replica. Da, chestiile alea peste care orice „timisorean” care se respecta arunca cate un chistoc sau un scuipat, sunt componentele originale ale unui stavilar din secolul al XVIII-lea. Caramizile alea – scoase la lumina cu multa truda si in pofida opozitiei oamenilor vremii – au fost plamadite de mainile unor lucratori comandati de Eugenius auf Savoya. De aproape 300 ani ne asteapta jeturile de urina: sa ne grabim!

  2. „Timișoara are o prioritate și în acest domeniu. A mutat cartierul rău famat în plin centrul orașului.”
    🙂
    Mai mult, are doua… prioritati: a mutat si aristocratia banateana in plin centrul orasului. Pentru ca, pana la urma, ce este un loc (fie si „rau famat”) fara oamenii care-l sfintesc?! Si, inevitabil, ajungem la deviza (stupida) „tat Banatu-i fruncea!”…

LĂSAȚI UN MESAJ