Opriţi bullying-ul sau desfiinţaţi recreaţiile! Campanie susţinută de Salvaţi Copiii. Video

171

Bullying-ul este în general caracterizat ca un comportament agresiv, intenţionat, menit să provoace suferinţa şi care implică întotdeauna un dezechilibru de putere şi tărie între agresor şi victimă şi se manifestă repetitiv, regulat, într-un grup de copii.

În cursul anului 2016, Salvaţi Copiii România a lansat primul studiu naţional cu privire la fenomenul de bullying în şcolile româneşti, în vederea unei mai bune înţelegeri a motivelor care stau la baza acestor comportamente de violenţă între copii şi a dimensiunii acestui fenomen în contextul educaţional din România. Cercetarea a urmărit modul în care copiii şi părinţii percep bullying-ul, atitudinile şi comportamentele acestora în diferite contexte sociale (la şcoală, în grupul de prieteni, în mediul online), precum şi măsurarea incidenţei cazurilor de bullying în aceste situaţii.

Au fost vizate diferitele tipuri de comportamente asociate bullying-ului, printre care se numără excluderea din grup, umilirea, distrugerea lucrurilor personale sau violenţa fizică. S-a urmărit, de asemenea, determinarea profilului social al actorilor implicaţi în astfel de situaţii.

Studiul, cu dimensiuni cantitative şi calitative deopotrivă, a scos în evidenţă un nivel îngrijorător al prezenţei diferitelor comportamente asociate bullying-ului în şcoli şi arată nevoia unei schimbări de abordare a dinamicii relaţionale în contextul şcolii. Excluderea din grup, izolarea socială, ameninţarea cu violenţa fizică şi/sau umilirea, violenţa fizică şi distrugerea bunurilor personale, interdicţia de a vorbi/interacţiona cu un alt coleg, răspândirea de zvonuri cu caracter denigrator sunt comportamente specifice de bullying cu care copiii se întâlnesc frecvent în mediul şcolar.

Astfel, 2 din 10 copii au recunoscut că au exclus în mod repetat colegi din grupul de egali, iar 3 din 10 au interzis altor copii să se joace cu anumiţi elevi din clasă. Procentul celor care spun că au fost excluşi din grupul de egali este şi mai ridicat. Astfel, 23% dintre copii au menţionat că s-a întâmplat să fie ameninţaţi cu excluderea din grup, 31% că au fost excluşi şi 39% că un alt copil a cerut altuia să nu se mai joace sau să nu mai vorbească cu ei. 37% dintre copiii participanţi la chestionar au mărturisit că s-au răspândit zvonuri umilitoare şi denigratoare în spaţiul şcolii despre ei. 84% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii în care un copil ameninţa pe un altul, 80% a uneia în care un copil este umilit de alt copil, iar 78% au asistat la situaţii repetate în care un copil era îmbrâncit şi lovit uşor de către alţi copii.

Este demn de menţionat avertismentul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care plasează bullying-ul, alături de abuzul în familie, în topul factorilor de risc pentru sănătatea mentală a copiilor şi pentru apariţia comportamentelor suicidare în rândul adolescenţilor. Termenul de „bullying” vine de la englezescul „bully”, care înseamnă bătăuș, huligan. Dar să vedem ce înseamnă cuvântul bullying: Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying” nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare.

Bullying-ul nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă. Fenomenul bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri sociale, unde persoanele interacționează unele cu altele: la școală, la locul de muncă, în familie, în cartiere, în biserică, în mass-media, chiar între țări etc. Se creează astfel o stare de conflict, care nu poate fi depășită decât dacă se conștientizează existența fenomenului.

Bullying-ul este o acțiune care produce injurii celorlalți efectuată în mod repetat, care se poate manifesta fizic, prin agresivitate fizică sau psihologic, prin producerea unor daune emoționale. Instrumentele acestui fenomen sunt cuvintele, acțiunele sau excluderea socială.

Fenomenul de bullying poate fi inițiat de o persoană sau de un grup de persoane (mobbing), implicând un raport de putere inegal, deoarece victima, în cazul acestui fenomen nu dispune de resurse (fizice, psihologice, sociale) pentru a se apăra. Victima pozează într-o ipostază de regulă vulnerabilă, care prezintă anumite slăbiciuni pe care bully-ul le poate exploata. Victima manifestă imposibilitate de apărare și sentimente de neputință. Spectatorii (bystanders) sunt și ei persoane implicate în fenomenul de bullying, chiar dacă nu în mod direct, însă asistă la acțiune.

Bullying-ul este considerat o formă de violență fizică și psihologică, o conduită intenționată care vizează producerea unor prejudicii (rănire, distrugere, daune) unor persoane (inclusiv propriei persoane), cu diferite cauze care determină noi forme de violență.

LĂSAȚI UN MESAJ