15.1 C
Timișoara
vineri 29 martie 2024

Obiecte neobișnuite. Descoperă misterele Timișoarei…

Iată cinci obiecte neobişnuite, fiecare în parte cu povestea lui mai mult sau mai puţin cunoscută, care mai pot fi văzute în Timișoara și care vorbesc de istoria acestui oraş.

Ghiuleaua

tm-bombaÎn peretele Centrului de Cultură şi Artă, fosta Mănăstire a Franciscanilor, se află încastrat în zidărie un proiectil dintre cele trase din zona cartierului Fabric asupra cetăţii, de către artileria asediatorilor din armata maghiară, în anul 1849. Mai este o ghiulea şi la Casa Parohiei protestante din Piața Ionel I.C. Brătianu.

Copacul de Fier

tm-breaslaAsociația Calfelor din Timişoara a fost renumită pentru pomul breslelor, care a fost plasat, în anul 1828, la colţul clădirii aflate la intersecţia străzilor Grisellini cu Proclamaţia de la Timişoara.
Pomul breslelor era un trunchi de copac îmbrăcat în tablă de fier, fixat în perete cu o bară de fier încuiată cu un lacăt care nu avea locaş pentru cheie.
Calfele aflate în vizită la Timişoara veneau pregătite cu un cui cu un cap mare gravat cu iniţiala numelui lor, bătându-l în trunchiul copacului. I se mai spune şi Copacul de Fier.

Tunurile turcești

tm-tunIntrarea principală de la Casa cu Atlanţi este străjuită de două tunuri turcești îngropate cu gura în jos.
Numele Casei cu Atlanți, aflată la ieșirea din Piața Libertății spre strada pietonală Alba Iulia, vine de la atlanții reprezentați pe coloanele care alcătuiesc fațada clădirii.
A fost construită în 1812 de către Toma Naum Makri, un bogat comerciant timişorean de origine aromână.

Grifonul de fier forjat

tm-muzeuGrifonul de fier forjat se află pe fațada Muzeului de Artă, cunoscut și ca Palatul Baroc.
Palatul Baroc a adăpostit, de-a lungul timpului, Oficiul Minier, Casieria Militară, sediul Comitatului Timiș, conducerea Voivodinei sârbești și Banatul timișan, Prefectura județului Timiș-Torontal, comandamentul trupelor sovietice şi sediul Institutului Agronomic.
Având intenția de a apropia imaginea Palatului Baroc de specificul neorenașterii franceze, în spiritul căreia arhitectul Jakob-Jacques Klein (1855-1928, arhitect și constructor originar din Cernăuți) a conceput o ”purificare stilistică”, executată în anii 1885-1886.
Proiectul a inclus o bogată decorație de feronerie concretizată prin cele două portdrapele din exterior, realizate sub formă de grifoni şi care flanchează colțurile dinspre Piața Unirii ale clădirii.

Casa cu axa de fier

casa-cu-axa-de-fierLegendele urbane spun că axul casei situate în Piaţa Ionel C. Brătianu nr.1 ar fi osia de la trăsura cu care Prințul Eugeniu de Savoya a intrat în cetate pentru prima dată după capitularea turcilor, la data de 18 octombrie 1716.
Axul are 2,5 m lungime si este asemănător cu osia unui car.
În anul 1950, putea fi văzută o tăbliţă ce avea inscripţionat textul „Casa cu axa de fier din secolul al XVIII-lea”.

Alte subiecte :

„Monoloagele solitudinii” la Teatrul Cetății

Teatrul Cetății își deschide noua stagiune cu o distopie teatrală despre solitudine, o ”colecție de singurătăți” care, ca o lentilă...

Avansează amenajarea parcării de pe Martir Ioan Stanciu 

Zeci de locuri de parcare, spații verzi și alei prind deja contur în locul terenului dezafectat de pe strada Martir Ioan...

Citește și :