O universitate bănățeană aproape de faliment vine cu un proiect faraonic de extindere! Despre cine este vorba?

917

Discuții pe marginea proiectului grandios de extindere a capacității de cazare în cazul Universității „Eftimie Murgu” din Reșița, în valoare de 24,4 milioane de lei, au tot existat. La prima vedere, ideea de remodelare a complexului cămin-cantină, mărirea acestuia și renovarea sa poate părea chiar foarte bună. Prin proiectul demarat în anul 2012, se va mări capacitatea de cazare de la peste 330 de studenți, la peste 500 de studenți. Liderul de sindicat și senatorul Cristian Rudolf scoate însă la iveală mai multe neclarități. În anii 2011-2012, universitatea avea 5.500-5.700 de studenți, însă era evidentă scăderea numărului din două motive: depopularea orașului și a județului, respectiv numărul tot mai mic al liceenilor care reușesc să promoveze examenul de bacalaureat.

Să previzionezi o mărire a numărului de cazări este puțin ciudat, în aceste condiții. Să vezi că îți scade numărul de studenți înmatriculați, dar să mărești numărul celor pe care îi cazezi implică trei lucruri: ești foarte sigur că ai o sursă suplimentară de cel puțin câteva sute de studenți, asta în condițiile în care numărul studenților veniți din Republica Moldova sau Republica Serbia niciodată n-a depășit câteva zeci, să nu știi să faci previziuni sau să dorești să realizezi această investiție datorită faptului că ai un alt scop”, a declarat pentru expressdebanat.ro Cristian Rudolf.

Liderul de sindicat compară proiectul universității, pe care îl numește „faraonic”, cu o altă construcție din vremea comunismului. „Mă duce cu gândul la un proiect similar, e adevărat, la o scară mult mai mare, realizat în urmă cu 30 de ani. Mă refer la intervalul 1981-1989, când România era implicată atât în plata datoriilor externe, dar se și lucra la imensul proiect din București, denumit Bulevardul Victoria Socialismului și la acea locație enormă numită Casa Poporului. Din nou, într-un context economic foarte greu, apare un proiect faraonic, un proiect foarte costisitor, care a contribuit mult la gradul de disconfort al cetățenilor și mai ales a pus o povară foarte mare pe bugetul de stat”.

Cei mai mulți bani provin din fonduri nerambursabile, însă procentul cu care participă universitatea, de aproximativ 10%, este suficient de mare pentru o instituție care luptă cu datorii imense.

Conform expressdebanat.ro, nu apar semne de întrebare doar în ceea ce privește necesitatea acestui proiect, ci și modalitatea prin care sunt cheltuiți banii. Și asta pentru că transparența este… opacă. Membrii Senatului nu sunt informați cu privire la sumele de bani cheltuite, nu primesc o listă cu valoarea fiecărui produs achiziționat, fiind puși să voteze numai sumele totale. „Toate cheltuielile, inclusiv cele prezentate în Consiliul de Administrație, în Senat pentru acest proiect sunt prezentate pe general. Până acum nu am avut ocazie să văd o fișă a unei licitații, a unei achiziții, inclusiv a unui banal șifonier, a unei saltele sau a unei baterii de chiuvetă, despre care unii colegi mi-au relatat că ating sume exorbitante. Inclusiv colegi care au lucrat la acest proiect, deci oameni care cunosc prețurile de achiziție la diferite obiecte. Măcar Senatul ar fi trebuit să fie informat referitor la achizițiile realizate. Dar acest lucru nu s-a întâmplat”.

Cu alte cuvinte, cel mai mare proiect al universității, stopat acum de ADR Vest, care l-a declarat nefuncțional, este unul învăluit în mister. Dar poate deveni și extrem de păgubos. În cazul în care lucrările nu sunt încheiate până la sfârșitul lui 2018, instituția va trebui să returneze toți cei 24,4 milioane de lei. Asta deși, potrivit lui Cristian Rudolf, datoriile înregistrate la ANAF din februarie 2013 până acum depășesc 784.000 de lei, iar salariile profesorilor sunt ultima grijă… Mai trebuie spus că actuala conducere UEM, referindu-ne aici la rectorul Andrade Bichescu și prorectorul Cristian Chioncel, au asigurat că pe toată durata mandatului lor totul va fi la vedere, totul va fi foarte transparent, pentru că doar așa instituția de învățămânr superior din Reșița poate scăpa de eticheta nefavorabilă căpătată în ultimii ani. În același timp este evident că acuzațiile lansate de profesorul Rudolf o vizează în principal pe Doina Frunzăverde, fostul rector al Universității, în mandatul căreia au demarat proiectele respective.

Sursa: expressdebanat.ro

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ