O lume în schimbare. Cum apare viitorul în previziunile CIA?

153

Previziunile CIA asupra viitorului lumii nu sunt deloc optimiste, relevă raportul agenției americane publicat în acest sfârșit de săptămână și intitulat „Lumea în 2035, văzută de CIA și de Consiliul național al informațiilor: Paradoxul progresului”.

Cele 300 de pagini ale raportului, publicat de CIA la fiecare patru ani, au ajuns pe biroul președintelui american Donald Trump în ziua învestiturii sale.

Agenția americană își imaginează cum va arăta lumea viitoare încă din primele rânduri: „În următorii cinci ani, vom asista la o creștere a tensiunilor între state și în interiorul acestora’. Paralel, creșterea economică mondială se va încetini. Amenințarea teroristă va spori sub diferite forme, iar statele — tot mai divizate — se vor strădui să-i riposteze. „Miza centrală a guvernelor și a societăților va fi să concilieze talentele individuale, colective și naționale pentru a aduce securitate, prosperitate și speranță.’

CIA dezvoltă trei scenarii imaginare ale stării lumii între 2020 și 2035: „insule”, „orbite” și „comunități”.

Scenariul nr. 1 prevede o lume a „insulelor” izolate. Lumea va suferi efectele unei creșteri atone și ale unei mondializări care pierde din intensitate, în fața căreia guvernele nu au știut ce să facă. După 20 de ani de la criza financiară din 2008, economiștii din toată lumea observă state fragilizate, repliate în ele înseși. „Combinația tuturor acestor evenimente a dat naștere unei lumi fragmentate și intrate în defensivă, unde state îngrijorate încearcă metaforic și fizic să construiască ziduri pentru a se proteja de probleme externe, formând astfel ‘insule’ într-un ocean de instabilitate”, relatează raportul.

În Europa și în America de Nord, statele nu au știut să se adapteze bulversărilor economice și societăților acestei lumi noi. În Asia, constatarea este aceeași, boom-ul dezvoltărilor a căzut: „Pentru că nu au știut să genereze suficientă cerere internă pentru a-și stimula economia când piața mondială s-a redus, China și India au rămas închise în ‘capcana venitului mediu’ și au cunoscut o stagnare a creșterii lor, a salariilor și condițiilor de viață’. Clasele mijlocii, primind acest statut înaintea crizei din 2008, au murit și o parte a acestei populații a recăzut la niveluri moderate de sărăcie.

Consecințele nefaste ale mondializării, în special creșterea inegalităților și a populismelor, au forțat statele să înființeze tot mai multe măsuri protecționiste, în loc să privilegieze dialogul internațional. În acest scenariu, dezvoltarea rapidă a inteligențelor artificiale a bulversat societăți mai profund decât preconizaseră economiștii. Șomajul a continuat să crească.

După această situație demoralizantă, CIA vede — în următorii 20 de ani — „începutul unei noi ere a creșterii și a prosperității”. Salvarea va veni dinspre mai multe orizonturi. După ce a bulversat piața muncii, inovația tehnică va crea oportunități de relansare. În această lume viitoare, creativitatea mondializării și a schimburilor comerciale va da naștere unei noi generații de întreprinzători și inventatori la nivel local.’ Lecția viitorului (imaginat) pentru prezent este că guvernele care vor ieși cel mai bine din această situație sunt cele care vor miza pe cercetare și inovație și care vor ști să păstreze talentele tehnologice între frontierele lor.

Scenariul nr. 2 indică începutul unei escaladări militare. Intitulat „Orbite”, el este relatat de un „consilier național în securitate” care revine asupra stării lumii, la începutul anului 2032, dată la care se termină al doilea mandat al unui anume „Smith” la conducerea SUA. La mijlocul anilor 2020 s-a înregistrat o creștere fără precedent a tensiunilor între puteri regionale. Rusia, China, dar și Iranul au profitat de o repliere a SUA pe scena internațională pentru a-și impune „dominația lor economică, politică și militară” asupra regiunii lor de influență. Tensiunile se manifestă într-o primă etapă de la represalii economice și diplomatice până la un război propagandistic și atacuri cibernetice, fără impact notabil.

„Cea mai importantă victimă a acestor conflicte a fost ‘adevărul’ în măsura în care propaganda acestor state, difuzată prin numeroase media sociale, comerciale și oficiale, a deformat, denaturat și manipulat informațiile despre ceea ce se petrece în realitate”, analizează consilierul. O constatare care evocă straniu era postadevărurilor și a „faptelor alternative”, din care s-au alimentat în 2016 adepții Brexit-ului și susținătorii lui Donald Trump. Sub primul mandat al acestui faimos „Smith”, SUA operează o revenire în scena internațională, dar intr-o în confruntare directă cu China, Iranul și Rusia, dând — la sfârșitul anilor 2020 — un fals aer de război rece. Scânteia declanșatoare a conflictului ar putea fi criza între India și Pakistan în 2028, care ar putea duce la explozia primei bombe nucleare după 1945. Criza va fi dezamorsată în final de SUA, cu ajutorul Chinei. Escaladarea militară și nucleară este evitată. Ca și după cel de-al Doilea Război Mondial, marile puteri restabilesc o relație de încredere și își reiau cooperarea în probleme de securitate.

Scenariul nr. 3 indică o lume condusă de comunități. Comunitățile sunt văzute din perspectiva unui viitor primar al unui mare oraș canadian, care reflectează în 2035 la transformările din ultimele două decenii. În această lume, grupuri locale au preluat dominația asupra guvernelor naționale. Cauza o constituie lipsa de încredere crescândă a populațiilor în conducătorii lor naționali. Dacă politica externă, operațiunile militare și apărarea națională rămân efectuate de entități naționale, educația, economia și sănătatea revin în responsabilitatea autorităților locale. Implicarea întreprinderilor în viața angajaților este astfel încât ele își asumă acum responsabilitattea pentru educația, sănătatea și cazarea acestora. Experiența nu este egală în lume. În Orientul Mijlociu, tineretul s-a revoltat împotriva instituțiilor și a extremismului religios, anunțând venirea unei noi Primăveri arabe. Dar în China și în Rusa, mișcări similare sunt departe de a avea același succes. Aceste schimbări s-au operat în final mai ușor în cadrul democrațiilor occidentale ca SUA și Canada, unde existase deja o puternică tradiție a implicării colectivităților locale și a sectorului privat.

LĂSAȚI UN MESAJ