O dezvoltare de anvergură a județului Timiș impune o gândire de anvergură, declară liderul consilierilor județeni PNL Timiș Marian-Constantin Vasile (P)

283

Despre proiectele majore de dezvoltare ale județului Timiș și despre oportunitățile de finanțare pe care județul nostru le are în actualul ciclu de finanțare al Uniunii Europene am stat de vorbă cu liderul consilierilor județeni PNL Timiș Marian – Constantin Vasile.

În ciclul de finanțare 2007-2013 al UE, România nu s-a prezentat bine deloc la atragerea de fonduri europene. Din păcate, nici județul Timiș nu a excelat la acest capitol, cu mici excepții, iar acelea au fost datorate cazurilor izolate ale unor administrații locale care au reușit să atragă fonduri pentru comunitățile lor. Cum vedeți evoluția județului nostru în contextul perspectivelor pe care ni le oferă actualul ciclu de finanțare?

Sunt convins că județul nostru, dacă va avea în acest mandat o administrație liberală, de aceea dinamică și înzestrată cu viziune, va avea șanse mari să genereze proiecte și să atragă fonduri europene. După părerea mea, am putea absorbi, prin proiecte proprii derulate de CJT și în parteneriat, 0,65 miliarde de euro pentru județul nostru. Strategia de dezvoltare a județului Timiș pentru perioada 2015-2023 estimează că dintr-un total de aproximativ 21,21 miliarde de euro cât îi revin României, județul nostru ar putea atrage aproximativ 0,5 miliarde de euro.

Concret, la ce proiecte vă referiți?

S-a discutat, spre exemplu, foarte mult în actualul mandat despre necesitatea realizării a unui centru de colectare, depozitare, prelucrare, marketing și desfacere pentru legume și fructe, care să aibă o rețea de subcentre distribuite în mai multe zone cu tradiție și potențial din județul nostru. Am inițiat și am fost implicat personal în demersurile în vederea materializării acestui proiect, inclusiv în ce privește crearea premiselor necesare finanțării lui, pe Programul de Cooperare Transfrontalieră România- Ungaria. Am vizat susținerea acestuia ca proiect strategic, în cadrul unor negocieri dificile pe care le-am purtat în aprilie 2014 la Oradea, în prezența reprezentanților tuturor organismelor de decizie.

Și care este în prezent soarta acestui proiect?

Din păcate, neprofesionalismul și lipsa sprijinului politic din partea actualei conduceri a CJT au făcut ca, ulterior acestor negocieri pe care le-am purtat, proiectul acesta să își piardă calitatea de proiect strategic, lucru ce presupunea o alocare directă de peste 12 milioane de euro. E bine însă că proiectul în sine se află în continuare pe lista proiectelor asumate de cele 8 județe de la granița româno-maghiară. Există deja și un concept preliminar, la care am lucrat împreună cu ADETIM. Deci e clar că avem premisele necesare pentru implementarea lui.

Dar acesta nu este singurul proiect de la nivel județean care a întâmpinat dificultăți sau a eșuat… S-a întâmplat același lucru și cu un alt proiect care ar fi putut aduce beneficii economice foarte mari județului nostru, dacă s-ar fi reușit demararea lui. Mă refer la Centrul Regional Intermodal de Transport Mărfuri Timișoara.

Da… În acest caz, din păcate, ingerințele politice sau ale unor facțiuni și competiția, aș putea spune neloială, existentă la nivel național au determinat tergiversarea excesivă a proiectului și în final pierderea lui. Colegii mei din PNL și eu personal am făcut lobby puternic pentru acest proiect, inclusiv la Ministerul Transporturilor. Acesta a fost, din păcate, un exemplu nedorit  care a ilustrat costurile mari pe care le generează influența factorului politic în administrație. Ori noi suntem în primul rând oameni de administrație, iar datoria noastră față de cetățenii care ne-au investit cu încrederea lor este să facem mai întâi de toate administrație publică.

Dar șanse pentru realizarea în județul nostru a acestui proiect despre care am pomenit mai există? Sau vorbim despre pierderea lui definitivă?

Șanse există. Dar ele trebuie valorificate cu maximum de profesionalism și bună-credință. Avem un studiu de fezabilitate, care a fost depus la un moment dat, la o primă sesiune de proiecte. Iar sursele de finanțare pentru acest proiect estimat la aproximativ 24 milioane euro ar putea fi reprezentate de POIM 2014- 2020, Axa Transport.  Pe acest program sunt disponibili în total, în actualul ciclu de finanțare, 9,07 mld. euro.

De ce anume avem nevoie pentru a spori rata de absorbție a fondurilor europene?

Răspunsul meu este unul foarte simplu: în primul rând de profesionalism, viziune pe termen mediu și lung, determinare și de mobilizarea tuturor actorilor politici cu putere de decizie în vederea susținerii intereselor județului nostru. Experiența trecutului – nu doar în județul Timiș, ci și la nivel național – ne-a dovedit cu prisosință că sunt foarte multe neajunsuri generate de lipsa de coeziune în susținerea unor proiecte de interes major.

Sună frumos ceea ce spuneți… Dar este oare și realizabil?

Încredințarea mea este că da. România se află acum într-o altă etapă a evoluției sale. Am depășit, sper și cred, o perioadă dificilă de maturizare socială. O dovadă în acest sens sunt și semnalele puternice pe care le primim frecvent din partea societății civile. Cetățenii știu foarte bine ce vor și ce așteptări au de la clasa politică, de la oamenii de administrație. Iar noi trebuie să avem în vedere că, în perspectiva regionalizării și descentralizării viitoare, pe care bănățenii și le doresc, evoluția comunităților noastre depinde foarte mult de absorbția de fonduri europene și de creșterea veniturilor locale proprii. Pentru a nu mai depinde în așa mare măsură de programele guvernamentale de finanțare. Programele guvernamentale de finanțare au, firește, rolul lor. Dar pentru o dezvoltare de anvergură, obiectivele la scară mare pe care ni le stabilim trebuie să fie susținute de o gândire la scară mare.

 

LĂSAȚI UN MESAJ