Nici vara asta nu ne vom plimba cu vaporașele! Mai mult, există riscul ca Timișoara să piardă 50 de milioane de lei

137

Mai trece o vară şi timişorenii tot nu se pot plimba cu faimoasele vaporaşe cumpărate cu 7 milioane de lei, bani din bugetul local. Primăria Timişoara a cerut, oficial, Ministerului Dezvoltării Regionale încă o amânare pentru finalizarea proiectului „Reabilitarea malurilor Canalului Bega”. Este cea de-a treia amânare oficială, aprobată de organismul de control al fondurilor europene, pentru acest proiect. La acestea se mai adaugă şi nenumăratele promisiuni şi termene înaintate de primarul Timişoarei, Nicolae Robu privind pornirea vaporaşelor şi astfel implementarea sistemului de transport în comun pe apă. Dacă până la finalul anului nu ne plimbăm cu vaporaşele în regim de transport în comun, atunci Timişoara va pierde 34 de milioane de lei, din cele 50, cât a fost întreg proiectul.

De ce e nevoie de încă o amânare?

Conducerea Primăriei Timișoarei a cerut amânarea prin Consiliului Local, în cadrul ședinței de plen din 30 mai. Documentul a fost aprobat pentru că riscul să se fi pierdut banii europeni era mare, termenul limită fiind de 30 iunie 2017. Acum, potrivit documentului, noul termen până la care toți  indicatorii proiectului trebuie îndepliniţi este 31 decembrie 2017, când se vor împli 2 ani de la primul termen dat de ADR Vest pentru finalizare.

vaporase-bega

„Datorită necesităţii achiziţiei tuturor dotărilor – cheltuieli neeligibile (biciclete şi macarale), în baza Instrucţiunii nr. 144/10.12.2015, prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timişoara nr. 566/18.12.2015 s-a aprobat data de 30.06.2016, ca dată limită de finalizare a proiectului „Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega”, cu atingerea obiectivelor şi realizarea indicatorilor asumaţi. Ulterior, prin HCL nr. 77/09.09.2016, data limită de finalizare a proiectului s-a prelungit până la data de 30.06.2017 din aceleaşi motive, respectiv pentru atingerea obiectivelor şi realizarea indicatorilor asumaţi. În acest sens s-a încheiat Actul adiţional nr.3 la Contractul de Finanţare nr. 3524/29.06.2012 pentru o nouă prelungire a acestuia până la data de 30.06.2017, în vederea realizării tuturor indicatorilor proiectului „Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega””, se arată în document.

Întârzierile au apărut din cauza a doi indicatori care par să fie de nerealizat. Primul se referă la: „Echipamente de transmisie date pentru biciclete City-Bike – 140 de bucăţi, acestea fiind obiectul achiziţiei lotului 5.2 de dotări aferente staţiilor vaporetto. Achiziţia publică pentru biciclete a fost derulată de 8 ori fără nici un rezultat. În perioada scursă de la ultima procedură, în urma analizării situaţiei şi a analizării pieţei pentru astfel de produse (biciclete), cât şi în urma discuţiilor purtate cu departamentul ISU din cadrul PMT ( pentru macarale), am constatat că pentru achiziţionarea dotărilor rămase este necesară modificarea fişelor tehnice, în acest sens a fost înaintată către ADR Vest notificarea de modificare a fişelor tehnice cu nr.SC2016-30865/19.12.2016 şi achiziţia a fost reluată de încă 2 ori. La data de 05.04.2017, data limită de depunere a ofertelor, s-a prezentat un singur ofertant pentru Lot 5.1 – Biciclete. În data de 11.05.2017 a fost semnat Contractul de furnizare pentru Lot 5.1 – Biciclete – 140 bucăţi”.

biciclete-ratt

Problema este că furnizorul de biciclete are la dispoziţie 3 luni  pentru a le aduce, ceea ce ar fi însemnat depăşirea termenului de 30 iunie.

Marea problemă: vaporaşele!

Bineîneţeles, cea mai mare problemă în calea finalizării proiectului de reabilitare a malurilor Canalului Bega este punerea în circulaţie a vaporaşelor. Acestea au fost cumpărate pentru a intra în sistemul public de transport, dar acest lucru pare să nu poată fi realizat. De vină este birocraţia, susţine conducerea Primăriei Timişoara. Autorităţile spun că au făcut tot ce au putut pentru a depăşi birocrația, dar nici acum nu au reuşit să înfiinţeze legal Administraţia Căii Navigabile a Canalului Bega. Între  Primărie şi Ministerul Transporturilor, Guvern şi Administraţia de Apă Banat a fost un întreg schimb de adrese încă de la începutul anului.

„Prin adresa cu nr. SC2017-612/10.01.2017, Municipiul Timişoara a solicitat Administraţiei Bazinale de Apă BANAT să demareze procedurile necesare în vederea înfiinţării Administraţiei Căii Navigabile a Canalului Bega pe sectorul Timişoara-frontiera Serbia în temeiul OG nr.22/1999 şi Legii nr.15/1990;

– Prin adresa cu nr. SC2017-6675/20.03.2017, revine cu un memoriu la Guvernul României cu solicitarea de: Înfiinţare a administraţiei de cale navigabilă interioară conform HCLMT nr.148/10.05.2016 compartiment distinct în cadrul Direcţiei Tehnice a Primăriei Municipiului Timişoara sau Înfiinţarea unei Regii Autonome prin Hotărâre a Guvernului, în subordinea Ministerului Transporturilor, cu aprobarea unei organigrame, stat de funcţii, regulament de organizare şi funcţionare, ca administraţie de cale navigabilă a Canalului Bega pe sectorul Timişoara – frontiera Serbia în temeiul OG nr.22/1999 şi Legii nr.15/1990;

– În data de 03.04.2017, Municipiul Timişoara a primit de la Secretariatul General al Guvernului o comunicare privind transmiterea solicitării către Ministerul Apelor şi Pădurilor spre soluţionare;

– În data de 12.04.2017, Municipiul Timişoara a mai făcut un pas depunând la Administraţia Bazinală de Apă BANAT solicitarea de eliberare a AUTORIZAŢIEI DE GOSPODĂRIRE A APELOR, ca urmare a finalizării lucrărilor din cadrul proiectului „Reabilitarea

infrastructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega”;

vaporase-bega-16

– În şedinţa Consiliului Local din data de 21.04.2017 a fost aprobat Regulamentului de navigaţie pe Canalul Bega şi semnalizarea canalului, lucrările topografice şi batimetrice;

– În data de 10.05.2017 Municipiul Timişoara transmis o nouă adresă şi documentaţia în susţinere către Guvernul României, în atenţia Primului Ministru şi către Ministerul Transporturilor”.

Nebuloasa nici acum nu a fost elucidată.Conform legislaţiei în vigoare privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, în cazul în care căile navigabile interioare aparţin domeniului public al unităţilor administrativ teritoriale, administraţiile de căi navigabile interioare se înfiinţează prin hotărârea consiliilor locale a administraţiilor teritoriale respective. Canalul Bega este cale navigabilă interioară aparţinând domeniului public al municipiului Timişoara pe raza municipiului, dar aparţine altor unităţi administrativ teritoriale, în afara limitelor teritoriale ale municipiului Timişoara. În această situaţie sunt aplicabile prevederile din Ordonanţa Guvernului nr. 22 din 1999 republicată, prin care administrarea de căi navigabile interioare se înfiinţează prin hotărâre a Guvernului României.

Vaporase-in-depou-1

„Având în vedere că legislaţia în domeniul transportului public naval nu prevede clar demersurile necesare pentru implementarea unui sistem de transport public naval pe o cale de navigaţie interioară, precum şi că nu există o altă situaţie similară la nivelul României şi pentru a evita nefinalizarea proiectului în termenul asumat prin Actul adiţional nr. 3 la Contractul de finanţare, considerăm necesară şi oportună prelungirea duratei de implementare”, transmite Primăria Timişoara.

Aşadar, totul cade pe umerii Guvernului, care nu par să se grăbească să emită actul prin care permit autorităţilor publice din Timişoara să administreze canalul Bega de pe raza oraşului.

Explicaţiile Administraţiei de Apă Banat

Conducerea Administraţiei de Apă Banat susţine că lucrurile sunt foarte complicate şi exclud din start circulaţia celor 7 vapoare simultan şi în regim de transport în comun.

„Nu se va putea atât de simplu să vorbim despre o linie care să aibă un orar, o frecvenţă pentru funcţionarea vaporaşelor fără îndeplinirea tuturor condiţiilor pentru această navigaţie. Nu vorbim de caiac-canoe, bărcuţe sau lebede pentru copii, ci de o treabă serioasă, cu siguranţa cetăţenilor care se urcă în vaporaşe şi cine răspunde în caz de accident. Bega nu e Dunăre. Va fi nevoie de oameni foarte bine pregătiţi, să fie asigurat un regim al nivelului apei şi al modului de circulaţie pentru vaporaşe. În niciun caz nu putem discuta de circulaţia celor 7 vaporaşe pe tronsonul Solventul – Uzina de Apă, unde ar trebui să se întoarcă cele 7 vaporaşe”,  spune Titu Bojin, directorul Administraţiei de Apă Banat.

Şefii de la Ape susţin că, pentru ca cele 7 vaporaşe să circule, este nevoie de un volum mai mare de apă.

„La ora actuală nu putem să ne angajăm la o treabă de acest gen, având în vedere că în privinţa nodului hidrotehnic de la Sânmihai suntem în procedura de semnare a contractului pe programul IPA, e vorba de 13.800.000 de euro, din care aproape 7 milioane pentru partea română. La Sânmihai nu ne putem „juca” cu nivelul apei, că de acolo trebuie reglat nivelul pentru întreg tronsonul, până la Timişoara şi către Uivar. Pe de altă parte, ecluzele sunt scoase şi nu funcţionează. Acum nu pot tranzita vaporaşele. Aşa că, pe cei 3 km să punem 7 vaporaşe la 300 de metri unul de altul ar fi neseriozitate… Autorizaţia de navigaţie nu se poate da pe tronsonul Sânmihai – Uzina de Apă. Tronsonul e Bega. Autorizaţia se dă pentru Bega navigabilă, adică Timişoara – graniţa cu Serbia. Deocamdată, nu putem discuta decât de tronsonul până la Solventul, dar autorizarea se face per total”, a mai explicat Bojin.

LĂSAȚI UN MESAJ