Negocierile Bruxelles – Beijing pun în pericol industria românească. Va primi China statutul de economie de piaţă?

41

O nouă problemă dezbină statele din Uniunea Europeană: acordarea statutului de economie de piaţă Chinei, o ţară care-şi subvenţionează puternic exporturile şi unde guvernul de la Beijing stabileşte preţurile.

În joc pot fi milioane de locuri de muncă, inclusiv din România, în industrii neprotejate şi investiţii de miliarde de euro din partea Chinei.

Petru Ianc, fost director în Ministerul economiei atrage atenţia asupra unei teme care nu face parte din agenda guvernului de la Bucureşti: negocierile dintre birocraţii de la Bruxelles şi cei de la Beijing pentru obţinerea statutului de economie de piaţă al Chinei. Rezultatul acestor negocieri va avea un impact major asupra economiei româneşti în timp: industria nu va putea face faţă invaziei chineze care subvenţionează puternic exporturile şi stabileşte administrativ preţurile fără să se uite la costuri. În joc sunt milioane de locuri de muncă în Europa şi în România.

„Astăzi China practică o politică de dumping uriaşă, adică vinde la preţuri foarte mici. Îşi permite aceasta pentru că statul gestionează industria şi subvenţionează exportul, iar forţa de muncă este ieftină. Apoi, China nu are restricţii în ceea ce priveşte poluarea şi protecţia mediului, adică acolo nu se plătesc taxe de mediu şi certificate verzi. Mai mult, energia este tot a statului, iar preţurile, stabilite de stat, sunt foarte avantajoase pentru industrie. În Europa lucrurile stau cu totul altfel. Europa este zona cu salariile cele mai mari, cu energia cea mai scumpă şi, evident, cu impozite foarte mari. În acelaşi timp, Europa are industria cea mai modernă, în care s-au făcut investiţii uriaşe, inclusiv pentru protecţia mediului. Aici costurile sunt foarte ridicate, în urma unor cheltuieli pe măsură. O întreprindere metalurgică în Europa, şi chiar în România, este un izvor de bunăstare pentru zona geografică unde are activitate şi pentru muncitori şi plăteşte taxe la buget. Dacă vin produsele chinezeşti ieftine în Europa, şi în România competitivitatea produselor locale din punctul de vedere al preţurilor va fi mai redusă, iar clienţii vor cumpăra ceea ce produce China. Consecinţa va fi că se vor închide fabrici, care în Europa au costat foarte mult. În loc să fie asigurată bunăstarea Europei, se întreţine o industrie chineză care poluează, care dă salarii de mizerie. În schimb se vor închide companii care nu poluează, care dau salarii mari, care plătesc impozite”, precizează Petru Ianc.

Unii au mult de câştigat dacă produsele chinezeşti vor intra liber, fără taxe antidumping, în Europa, iar alţii foarte mult de pierdut.

Industriile ale căror produse nu au valoare adăugată mare sunt cele mai vulnerabile dacă economia Chinei pri­meşte statutul de economie de piaţă. Acolo unde o fa­brică dispare şi odată cu ea locuri de muncă, apar pro­bleme economice şi sociale. Din contră, industriile care se bazează pe tehnologie de vârf, care produc va­loare adău­­gată mare, sunt protejate şi ar avea chiar de câştigat.

Până la sfârşitul anului, un arsenal de măsuri de protecţie comercială luate de statele UE contra practicilor de dumping ale companiilor chinezeşti ar putea deveni inutil. Aceste bariere au fost ridicate pentru a proteja industriile europene mai vulnerabile, cum sunt cea a oţelului şi cea a textilelor, de importurile de produse din China la preţuri subvenţionate, scrie Le Figaro. În fiecare zi între China şi Europa sunt efectuate tranzaţii comerciale de un miliard de dolari. Care va fi reacţia Beijingului dacă UE nu acordă Chinei statutul de economie de piaţă? Vor urma presiuni comerciale şi monetare? Pe investiţiile Chinei îşi pun bazele multe companii, autorităţi locale şi centrale din Europa.

Comisia Europeană a făcut ieri primul pas pentru deschiderea discuţiilor privind acordarea statutului de economie de piaţă pentru China, cel mai mare partener comercial al UE. Decizia finală va fi luată de Par­lamentul European şi de statele membre ale UE.

La 15 ani de la aderarea la Organizaţia Mondială a Comerţului, China are, teoretic, dreptul de a primi sta­tutul de economie de piaţă. Acest statul va da Chinei, o ţară unde respectarea drepturilor omului şi a drep­turilor de proprietate intelectuală ale ţărilor partenere este discutabilă şi unde piaţa este ultraprotejată, acces privilegiat la piaţa UE, cel mai mare partener comercial al acestei ţări. China este în prezent subiectul a 16 şi cele 28 de anchete lansate de UE contra practicilor co­mer­ciale „neloiale“ din afara graniţelor sale. Produselor chinezeşti li se aplică 52 din cele 68 de taxe punitive impuse de Bruxelles sub formă de taxe vamale suplimentare.

Schimbarea regulilor jocului „va lovi industriile europene şi americane privându-le de mijloacele de apărare contra avalanşei de produse ieftine“, apreciază specialiştii Institutului de Politică Economică de la Washington.

Potrivit analizelor lor, doar în Franţa ar fi puse în pericol până la 366.800 de locuri de muncă. La nivelul UE ar fi vorba de până la 3,5 milioane de locuri de muncă.

„Discuţiile despre acordarea statutului de economie de piaţă pentru China este de departe cel mai important subiect pentru industria europeană“, spune Milan Nitzschke, purtătorul de cuvânt al Aegis Europe, un grup de lobby pentru mai multe industrii europene.

Aegis, ca şi alţi reprezentanţi ai diverselor in­dustrii europene, insistă la Bruxelles ca UE să nu acorde Chinei statutul cerut de aceasta.

Producătorii europeni spun că prin înlăturarea posibilităţii de a impune taxe de import vor fi lăsaţi fără apărare în faţa importurilor ieftine din China, iar rezultatul vor fi disponibilizări masive.

Vulnerabile la importurile chinezeşti sunt în special industria textilă, cea a oţelului, cea a ceramicii şi cea a îngrăşamintelor chimice.

Dacă este luat în considerare faptul că nici SUA şi nici alte state aliate cu SUA nu au acordat Chinei statutul de economie de piaţă şi continuă se se protejeze de importurile ieftine chinezeşti, poziţia industriei UE este şi mai slabă.

Washingtonul susţine că nu există niciun motiv pentru care economia puternic centralizată, finanţată de stat şi unde preţurile sunt stabilite de guvern să fie considerată economie de piaţă şi cere Europei să menţină măsurile antidumping pe termen nelimitat, potrivit Financial Times.

SUA şi China sunt în plin conflict pentru supremaţie comercială. SUA au încheiat recent Tratatul Transpacific de liber-schimb cu mai multe state din regiunea Asia-Pacific şi fac presiuni pentru încheierea unui acord similar cu UE, contro­versatul Tratat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP). Criticii spun ca scopul acestor tratate este izolarea Chinei.

De asemenea, China dezvoltă o banca internaţională de investiţii care să rivalizeze cu FMI şi Banca Mondială, instituţii de finanţare controlate de Wa­shington. Mai multe state mari europene sunt membrii fondatori ai băncii chinezeşti.

Cei care spijină o decizie favorabilă Chinei spun că aceasta ve deschide calea investiţiilor europene în China şi a investiţiilor chinezeşti în infrastructura europeană.

Marea Britanie, Olanda şi statele nordice spijină cererea Chinei. Germania o sprijină şi ea, în principiu, dar este interesată mai mult de protejarea industriilor sensibile, în timp ce Italia se opune puternic.

China este recunoscută drept economie de piaţă de către Rusia, Brazilia, Noua Zeelandă, Elveţia şi de Australia, potrivit EUobserver. Conform presei din China, peste 80 de state din întreaga lume recunosc acest statut.

UE ar putea alege o soluţie de compromis, China va primi statutul dorit, însă ţarile europene vor păstra măsurile de protecţie un anumit timp.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ