Naşul mafiei imobiliare ţigăneşti din Timişoara a fugit din ţară pentru a nu fi băgat în puşcărie! Ionel Cârpaci este considerat o “fantomă” a fostei Securităţi

2501

Condamnarea definitivă la 7 ani şi două luni de de închisoare a lui Ionel Sandner Cârpaci, naşului mafiei imobiliare din Timişoara, poate fi considerată începutul procesului de recuperare a zestrei imobiliare a oraşului, trecută fraudulos în proprietatea clanurilor bogate de ţigani. După un sfert de veac de umilinţe edilitare şi complicităţi în cele mai înalte sfere de putere, până în cabinetul Procurorului General al României, instanţele de judecată au decis sa repună în drepturi statul de drept şi l-au trimis la închisoare pe cel mai important exponent al mafiei imobiliare din Timişoara. Din păcate, profesionalismul magistraţilor n-a fost dublat de o vigilenţă pe măsură din partea poliţiştilor cu atribuţii în punerea în executare a sentinţelor privative de libertate, astfel că Ionel Cârpaci a plecat nestingherit în patria sa adoptivă, Germania, unde, în prezent. se sustrage de la ispăşirea pedepsei.

ionel carpaciLipsa de reacţie a autorităţilor, atât de explicită în ultimii 25 de ani, s-a făcut resimţită chiar şi în ultimul act din saga Cârpaci, condamnarea şi introducerea în penitenciar, iar această atitudine stârneşte întrebări legitime: cine este, în realitate, acest personaj de etnie ţigănească şi de ce a fost intangibil vreme de 20 de ani? Cine i-a ţinut spatele şi câţi milionari şi-au dobândit averea prin intermediul analfabetului Ionel Cârpaci? Cum a reuşit clanul Cârpaci sa achiziţioneze nu mai puţin de 144 de cladiri şi terenuri în Timişoara, fără ca autorităţile statului sa pună piciorul în prag? Nu cu mult timp în urmă, fostul primar al oraşului, Gheorghe Ciuhandu, a dezvăluit că autorităţile statului au fost sesizate în repetate rânduri, însă nici SRI, nici alte instituţii nu s-au implicat în această chestiune.

„La momentul când am devenit primar al Timișoarei, în 1996, exista un număr de 35 de case construite ori reamenajate după modelul arhicunoscut, de către cetățenii de etnie romă. Cu celebrele turnulețe, dar și cu alte adăugiri arhitectonice complet ilegale din perspectiva regulamentelor în construcții. La scurtă vreme după câștigarea alegerilor, am votat un regulament pentru intrarea în legalitate a acestor construcții. Am demolat ulterior un număr de opt case și un monument funerar care fuseseră construite fără autorizații. Din nefericire, nici eu ca primar și nici cei din Consiliul Local nu aveam alte variante coercitive la îndemână. Stiu, de pildă, că inclusiv ministrul de Interne de la acea vreme, Ioan Rus, mi-a cerut să nu facem valuri în legatură cu romii, întrucât ar fi dat rău la capitolul integrării europene a României. Că, astfel, chipurile, aceștia s-ar fi victimizat în ochii europenilor. Pe de altă parte, trebuie să spun că deși noi am sesizat autoritățile statului în această privință, nici SRI și nici alte instituții abilitate în asemenea chestiuni sensibile, nu s-au implicat câtuși de puțin în afacerea caselor acaparate de romi în centrul Timișoarei”, a acuzat Gheorghe Ciuhandu.

tigani in fata Tb Tm

Locatari terorizaţi, case cumpărate cu plasele de bani şi un procuror liniştit

Necunoscut în perioada dinainte de 1990, când cele câteva familii de ţiganii bogaţi din Timişoara erau în permanenta atenţie a Securităţii, baştanul Ionel Cârpaci şi-a făcut simţită prezenţa abia în primii ani după Revoluţie. Făcea bani, conform unor surse judiciare, “din tranzacţii imobiliare ilicite şi conducând reţele de cerşetorie în Vest”. Îmbrăcat în haine specifice etniei ţigăneşti, respectiv pantaloni largi şi pantofi ciocaţi, cămăşi în culori ţipătoare şi nelipsita vestă fără mâneci, Cârpaci a început campania de prospectare a clădirilor impozante din centrul oraşului. A luat la pas străzile Loga, Trandafirilor, Mihai Eminescu, Paris, Brediceanu, Republicii şi Asăneşti, bulevardele Revoluţiei şi Mihai Viteazu, în căutarea anumitor adrese.

“Avea listate anumite clădiri, de la anumite adrese, ceea ce a stârnit suspiciuni, încă de la început, că are complici în interiorul Primăriei. În momentul în care făcea o ofertă de cumpărare, venea cu banii, sute de mii de lei, milioane de lei, mai târziu, în bancnote mototolite, la grămadă, aflate în pungi de plastic. După perioada comunismului, când rar puteai să vezi sume mari de bani cash, pungile cu bancnote a lui Cârpaci erau adevărate ispite financiare pentru proprietari. Se oferea un preţ, iar daca proprietarul ezita să dea un răspuns, cerea timp de gândire, ţiganii îi lasau pungile cu bani peste noapte, ca semn al încrederii. De cele mai multe ori, a doua zi dimineaţa, se şi încheiau contractele de vânzare-cumpărare”, ne-a declarat unul dintre proprietarii de case care au rezistat asaltului imobiliar al ţiganilor.

casa-romi

Strategia de acaparare rapidă a întregului imobil era simplă, iar autorităţile s-au confruntat cu sute şi sute de reclamaţii din partea locatarilor umiliţi. Grupuri numeroase de ţigani se mutau în primul apartament din imobil, cel cumpărat cu plasa de bani, după care începeau teroarea. Zgomote, înjurături, clanţe murdărite cu fecale, ameninţări cu moartea, geamuri sparte, bătăi, sacrificarea de păsări pe holuri, tot arsenalul de nemernicii fiind “dedicat” locatarilor care refuzau să vândă la preţuri derizorii. De prea puţine ori s-a întâmplat ca reprezentanţii legii sa aplice amenzi sau să pună cătuşe vreunui recalcitrant. Discriminarea pozitivă s-a transformat, încet şi sigur, în favorizarea unor autentice grupuri de infractori.

În această perioadă s-a consolidat o parte din averea lui Ionel Cârpaci, întrucât unele clădiri obţinute la preţuri de nimic sau cu acte false, erau revândute la “scoruri” fabuloase unor întreprinzători privaţi, cum a fost şi cazul tranzacţiei prin care SC Ital-Construct SRL Timişoara a intrat în posesia unui teren, lângă fabrica Guban, pe care a construit un bloc de locuit. Ulterior, dezvoltatorul imobiliar a aflat ca terenul fusese obţinut cu acte false şi că urmează să fie expropriat de procurorii care-l anchetau pe Ionel Cârpaci. A fost prima dată când, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, s-a pus în discuţie arestarea preventivă a lui Ionel Cârpaci…

Milionarul Ahmad Jabri Tabrizzi, denunţătorul mafiei imobiliare ţigăneşti

Liderul mafiei imobiliare ţigăneşti din Timişoara a fost reţinut de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel în data de 04 mai 2010, iar în acel dosar urma să fie cercetaţi mai mulţi notari, funcţionari din Primărie şi angajaţi de la Cartea Funciară. Nume grele ca ale notarilor Safta Criste, soţia fostului procuror general al României, şi Teodora Noţingher, la care se adăugau cele ale funcţionarilor de la Cadastru, Remus Crudu şi Petre Turpan, dar şi angajaţii Primăriei Timişoara, Constantin Pascu şi consilierul juridic Cristina Vasilescu. Pe lângă cei amintiţi mai apăreau Francisc Kelemen, Crăciun Cârpaci, Manuel Comşa, Aurelia Popescu şi Sorin Johann Todor, asociaţi ai lui Ionelaş, fiecare având câte un rol în afacere.

„Se poate reţine că sunt indicii temeinice că inculpatul şi alţi făptuitori s-au constituit într-o asociere în scopul săvârşirii de infracţiuni, fiecare având rol pe etape în acest sens”, s-a menţionat în cererea de arestare, după ce procurorul de caz, Angelina Tufariu, şefa Secţiei Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, la acea vreme, a emis o ordonanţă de reţinere pe 24 de ore. Cârpaci urma să fie prezentat Tribunalului Timiş cu propunere de arestare preventivă pe 29 de zile, fiind acuzat de comiterea mai multor infracţiuni, printre care falsul în înscrisuri oficiale, uzul de fals, înşelăciunea cu consecinţe deosebit de grave şi falsul privind identitatea. Mai exact, în perioada ianuarie 2006 – februarie 2008, Cârpaci ar fi fost beneficiarul a două dispoziţii de restituire a unor imobile din Timişoara, ambele emise în fals în numele primarului Gheorghe Ciuhandu şi a secretarului Ioan Cojocari. Prejudiciul total creat unei firme private, SC Ital-Rom Construcţii Timişoara, care a achiziţionat un teren, şi Primăriei Timişoara a fost estimat  la aproape 550.000 de euro.

Unul dintre notarii audiaţi şi, ulterior, inculpaţi în acel dosar a fost nimeni alta decât Safta Criste, soţia fostului procuror general al României, Mircea Criste, care a legalizat o serie de contracte în care Ionel Cârpaci sau acoliţii săi au fost parte. „A venit şi la mine cum a venit şi la alţi notari. Nu poţi să refuzi un client. Deşi de când am avut această problemă am încercat să evit această categorie, dar nu poţi să-i refuzi pentru că te acuză de rasism. A fost de două-trei ori la mine, dar a fost şi la alţi notari”, a spus Safta Criste în apărarea sa, deşi legalizase un document falsificat.

Ca o simplă coincidenţă ce merită subliniată, la acel notar public şi-a făcut ucenicia şi Paula Cojocari, fiica secretarului Primariei Timişoara, Ioan Cojocari.

La vremea respectivă, reţinerea şi arestarea preventivă a unuia dintre cei mai importanţi lideri ai comunităţii ţigăneşti din oraşul de pe Bega a fost considerată o acţiune şocantă a oamenilor legii, în condiţiile în care, în ultimii ani, Cârpaci mai făcuse obiectul unor cercetări penale derulate de procurorii DIICOT, sub coordonarea impulsivei Carmen Martinov, însă de fiecare dată fusese scos basma curată.

Ahmad-Jabri-TabriziUltimul denunţ, cel făcut de omul de afaceri Ahmad Jabri Tabrizzi, i-a fost, însă, fatal. Milionarul de origine siriană a fost la un pas să fie ţepuit cu peste 200.000 de euro, după ce i s-a oferit spre cumpărare un teren pe strada Romulus, procurat cu acte false. „Escrocherie mai bine pusă la punct nu am văzut. Sunt convins că cineva din Primărie îi ajută pentru că a ştiut că terenul este nerevendicat. Eu când am fost la Parchet şi am văzut că nu se face nimic am rămas puţin dezamăgit. Mă bucur totuşi că s-au luat măsuri. Mai bine mai târziu decât niciodată. Sută la sută vor mai cădea capete, dar nume grele e mai greu”, a previzionat omul de afaceri în 2010, ceea ce s-a şi întâmplat. Ionel Cârpaci nu a denunţat niciun nume greu, iar procurorii au sancţionat doar cu avertismente sau amenzi “derapajele” penale ale notarilor publici sau ale altor VIP-uri din reteaua de mafie imobiliara.

7 ani de închisoare şi o despăgubire de 1,5 milioane de euro

După ce a fost trimis în judecată în dosarul penal cu terenurile acaparate prin fals, Cârpaci și-a continuat activitățile imobiliare pe numele iubitei, Mirela Stanca. Aceasta a efectuat tranzacții de milioane de euro fără să se fi înregistrat ca și plătitor de TVA. Totul a ieșit la iveală în toamna lui 2012, în urma unui control al Fiscului, cand inspectorii Direcției Generale a Finanțelor Publice Timiș au emis o decizie prin care Mirela Stanca trebuie să plătească bugetului statului 3,6 milioane de lei, din care 1,5 milioane – TVA, iar restul sumei – penalități de întârziere şi dobânzi. Având în vedere averea lor, de peste 13 milioane de euro, pentru Cârpaci și Stanca datoria la stat nu ar fi trebuit să constitue o problemă. Mai cu seamă că cei doi recuperaseră de la stat, în urmă cu câțiva ani, nu mai puţin de 27 kilograme de aur. Cu toate acestea, Mirela Stanca a contestat decizia de impunere a Fiscului şi a deschis procese pentru a preîntâmpina executarea silită.

”Este vorba de venituri rezultate din tranzacționarea proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Probabil, în perioada următoare i se va pune sechestru pe bunuri”, anticipa şeful Finanţelor, Mircea Călin, mirat că, deși făcuseră tranzacții de milioane de euro, cei doi nu aveau nicio afacere la vedere, nicio firmă înregistrată pe numele lor. Totuşi, din evidenţele Primăriei Timişoara reiese că membrii clanului Cârpaci au în proprietate nu mai puţin de 144 de imobile.

Conform deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ionel Cârpaci va sta după gratii – în cazul în care va fi prins – o perioadă de 7 ani şi două luni, totodată instanţa obligându-l la despagubirea firmei Ital-Rom cu 1,5 milioane de euro. De asemenea, complicele său, Francisc Kelemen, va sta în puşcărie nu mai puţin de 5 ani. Startul procesului de recuperare a imobilelor acaparate în mod fraudulos de baştani s-a dat prin intrarea în patrimoniul oraşului a unei clădiri de pe strada C.D. Loga. Este doar un început…

loading...

1 COMENTARIU

  1. 10 notari la inchisoare, confiscarea integrala a averii, domiciliu fortat pe 10 ani, interzicerea dreptului de a profesa pe 30 de ani. Si Tara se va dezvolta sanatos. Daca au doctoratul pedeapsa se dubleaza.

LĂSAȚI UN MESAJ