Misterele dinozaurului pitic găsit aproape de Timişoara: e ungur sau român?

497

Nu foarte departe de Timişoara, tot în Regiunea de Vest, în urmă cu 70 de milioane de ani era parte dintr-o insulă tropicală din Oceanul Thetys şi trăiau dinozauri. Cel puţin aşa susţin specialiştii care administrează Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului, aflată cam la 175 km de capitala Banatului. La vremea aceea, este adevărat, dinozauri erau şi în alte părţi ale lumii. Numai că dinozaurii din Insula Haţegului erau altfel. Erau pitici.

Când Ţara Haţegului era pe unde este Marea Mediterană de astăzi…

În urmă cu zeci de milioane de ani, planeta era într-o continuă transformare tectonică, mai informează specialiştii Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului, administrat de Universitatea din Bucureşti. Uscatul începuse să se fragmenteze, iar din continente se desprindeau insule, care, activate de mişcările tectonice, erau ca nişte plute călătoare pe oceanul planetar. O astfel de insulă era şi Haţegul care, pe atunci, se afla pe unde este Marea Mediterană de astăzi… Rupţi de continent, dinozaurii erau ca niște naufragiați care au învățat să supravieţuiască cu puţinul pe care îl aveau.

De ce erau pitici dinozaurii din Ţara Haţegului?

Continetul unic numit Pangea s-a fragmentat, se spune, cu vreo 150 de milioane în urmă, în două continente mai mici separate de Oceanul Thetys. După ce Insula Haţegului s-a desprins din continent, animalele au fost nevoite să se adapteze condiţiilor de viaţă dintr-un spaţiu mai restrâns, cu resurse de hrană mai puţine. Şi aceasta a fost şi una dintre cauzele care au făcut ca dinozaurii să ajungă în timp să fie mult mai mici decât rudele lor care au rămas pe continent. Fenomenul a fost numit de specialişti ca nanism insular. Şi se pare că nu este întâlnit în natură atât de rar pe cât am putea crede, într-o situaţie asemănătoare aflându-se şi mamuţii.

Judeţul cu toate cele trei tipuri de situri de importanţă internaţională, recunoscute şi promovate de UNESCO

Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, recent, a devenit sit UNESCO de importanţă geologică, în cadrul unui program nou creat şi intitulat Programul Internaţional pentru Geoştiinţe şi Geoparcuri. Prin noul program, UNESCO, în parteneriat cu Reţeaua Globală a Geoparcurilor, va susţine statele membre în dezvoltarea unor noi geoparcuri internaţionale, în toată lumea, pentru o mai bună conştientizare asupra importanţei geodiversităţii şi promovării celor mai bune practici în educaţie, geoturism şi în conservarea patrimoniului geologic.

În prezent, Reţeaua Globală a Geoparcurilor cuprinde 120 de teritorii din 33 de ţări şi fiecare nou geoparc ce urmează să fie acceptat în cadrul Reţelei va deveni Geoparc Internaţional UNESCO.

Reţeaua Globală a Geoparcurilor spune povestea de 4.600 de milioane de ani a planetei Pământ, a evenimentelor geologice şi a însăşi evoluţiei omenirii.

Judeţul Hunedoara a devenit astfel unul dintre puţinele teritorii din lume în care pot fi vizitate toate cele trei tipuri de situri de importanţă internaţională, recunoscute şi promovate de UNESCO: un sit cuprins în Lista Patrimoniului Mondial, reprezentat de Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei, un teritoriu protejat în Programul Omul şi Biosfera, respectiv  Rezervaţia Biosferei Retezat şi un geoparc internaţional UNESCO, reprezentat de Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului.

Viaţa dinozaurilor

Dinozaurii s-au răspândit în timpul dominaţiei lor pe toată suprafaţa pământului şi au cucerit aproape toate zonele, găsindu-se fosile de dinozauri până şi în Antarctica. Aerul a fost însă dominat de pterozauri, iar apa de diverse reptile marine. Unii dintre dinozauri erau ierbivori, pe când alţii erau carnivori, speciile mai mari se hrăneau cu alte specii de dinozauri. Astfel că, pentru a se proteja de speciile carnivore, ierbivorele au trebuit să se adapteze. Aşa că sauropodele au atins dimensiuni considerabile. Alte specii au optat pentru deplasarea în grup sau pentru „arme” naturale împotriva carnivorelor. Un exemplu este Triceratops, care avea un guler osos în jurul gâtului şi 3 coarne cu care reuşea să-l descurajeze chiar şi pe celebrul T-Rex. Un alt exemplu, stegozaurul avea 3 spini la capătul cozii cu care se apăra împotriva atacatorilor.

Dinozaurii pitici din Depresiunea Hațeg sunt unici în lume

Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului este o arie protejată de interes naţional care se află în partea sud-vestică a judeţului Hunedoara, pe teritoriul administrativ al oraşului Haţeg şi pe cele ale comunelor: Baru, Densuş, General Berthelot, Pui, Răchitova, Râu de Mori, Sarmizegetusa, Sălaşu de Sus, Sântămăria-Orlea şi Toteşti, şi acoperă o suprafaţă de 102.392 ha.

În cadrul geoparcului sunt incluse şi următoarele rezervaţii naturale: Paleofauna reptiliană Tuştea, Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru, Mlaştina de la Peşteana, Calcarele de la Faţa Fetii, Vârful Poieni, Pădurea Slivuş, Fânaţele cu narcise Nucşoara, Fânaţele Pui.

Geoparcul se suprapune cu situl de importanţă comunitară „Strei – Haţeg” (24.968 ha), care conservă cinci habitate naturale de interes comunitar (Păduri dacice de stejar şi carpen, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, Pajişti stepice subpanonice şi Peşteri în care accesul publicului este interzis) şi protejează o mare diversitate floristică şi faunistică, exprimată atât la nivel de specii, cât şi la nivel de ecosisteme terestre. Geoparcul cuprinde elemente de interes geologic deosebit alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural.

Factorul cheie care personalizează acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauri de vârstă Cretacic Superior. Dinozaurii pitici din Depresiunea Haţeg sunt unici în lume, importanţa ştiinţifică şi atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă şi embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor şi a unei reptile zburătoare (Hatzegopteryx), din grupul pterozaurilor.

Ouă, oase şi embrioni de dinozauri

Situl fosilifer cu dinozauri Sânpetru este o arie protejată de interes naşional, inclusă în Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, are o suprafaţă de 5,0 ha, situată în bazinul Depresiunii Haşeg, pe teritoriul satului Sânpetru, comuna Sântămăria-Orlea. Paleofauna reptiliană de la Sânpetru este reprezentată de specii de dinozauri, crocodili şi broaşte ţestoase.

Pe de altă parte, paleofauna reptiliană Tuştea, tot arie protejată de interes naţional şi inclusă în Geoparcul Dinozaurilor, cu o suprafaţă de 0,5 ha, este importantă datorită depozitelor continentale din Cretacicul superior care aflorează aici şi în care s-au găsit ouă, oase şi embrioni de dinozauri.

1782 fragmente osteologice descoperite în rezervația paleontologică de la Sânpetru

Colecţia paleontologică de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane de la Deva cuprinde 5.965 piese, din care 1.631 exemplare de melci şi scoici provenite din punctele fosilifere de la Lăpugiu de Sus şi Buituri, 531 eşantioane de impresiuni foliare, insecte şi peşti descoperite în situl fosilifer de la Tampa şi 2019 resturi osteologice aparţinând diferitelor specii de mamifere pleistocenice.

Dar cele mai importante din punct de vedere ştiintific sunt cele 1782 fragmente osteologice descoperite în rezervaţia paleontologică de la Sânpetru, în Ţara Haţegului, care aparţin unor vertebrate maastrichtiene (Cretacic superior) şi în special dinozaurilor pitici (Magyarosaurus dacus, Struthiosaurus transsylvanicus, Orthomerus transsylvanicus, Zalmoxes shqiperorum), care au trăit cu 65 de milioane de ani în urmă, pe vremea când bazinul Haţegului era ca o insulă.

Când Magyarosaurus dacus alerga în Babilonul dinozaurilor pitici

Insula Haţeg a fost o insulă tropicală din Oceanul Tethys, în timpul erei Cretacic (147 – 65 milioane ani în urmă). Paleontologul Franz Nopcsa a introdus teoria conform căreia mărimea animalelor era determinată de disponibilitatea limitată de resurse pe care le presupunea mediul insular. De aici şi forma specifică de piticism întâlnită la scheletele de dinozauri descoperite în zonă. Teoria „nanismului insular” a lui Nopcsa a devenit general acceptată.

Noile descoperiri sugerează însă că nu toţi dinozaurii din Haţeg au avut talii modeste, cu unele exemplare care atingeau lungimi de până la 15 m, ceea ce cu greu poate fi interpretat ca „pitic”. Circa 10 specii de dinozauri au trăit pe insulă, printre care Hatzegopteryx thambema – un pterozaur,  Rhabdodon priscus – un ornitopod, Telmatosaurus transylvanicus – un hadrozaur, Struthiosaurus transylvanicus – un nodozaur, Elopteryx nopcsai – un theropod, Megalosaurus hungaricus –  un theropod şi Magyarosaurus dacus – un titanozaur…

Magyarosaurus dacus a fost un dinozaur ierbivor cu o greutate de 800-900 kg, o lungime de 7 m şi înălţime de 3-4 m, unul dintre cele mai mari animale preistorice din zona Haţegului. Descris şi cunoscut doar în Ţara Haţegului, Kogaionon ungureanui, era un mamifer mic de la care s-a păstrat un craniu complet, lucru extrem de rar în cazul mamiferelor din timpul Cretacicului târziu.

Din preistoria Haţegului, se mai poate aminti Balaurul bondoc, un dinozaur prădător, cu corpul acoperit cu pene şi o lungime de 1,80 – 2 m, dar şi Theriosuchus sympiestodon, un crocodil primitiv care trăia în Haţeg în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani. Theriosuchus era o adevărată „fosilă vie”, făcând parte dintr-o familie ai cărei membri dispăruseră deja din alte părţi ale Europei, cu milioane de ani mai devreme.

Magyarosaurus dacus, reptila maghiară a… dacilor

Ciudatul nume de Magyarosaurus dacus (descoperit în 1932) i-a fost dat de Francisc Nopcea, de la Silvaşu de Sus, cunoscut şi ca Felső-Szilvási Nopcsa Ferenc (maghiară) sau Franz Nopcsa, ale cărui prime descoperiri paleontologice au avut loc în Ţara Haţegului, unde îşi avea moşia.

Baron maghiar ardelean, aventurier, erudit, etnolog şi paleontolog, Franz Nopcsa s-a născut la 3 mai 1877, la Săcele (Deva, imperiul austro-ungar), şi a fost, culmea, urmaşul pe linie paternă al boierului  român ortodox Ioan, împroprietărit la Silvaşu, în 1367, de prinţul transilvan Miklós Lackfi (sau Nicolaus Latzkow, sau Nicolae Laşcu). Recunoscut ca unul dintre fondatorii paleobiologiei şi a studiilor de albanologie, a murit la 25 aprilie 1933, la Viena, în Austria.

(surse: Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, Consiliul Judeţean Hunedoara, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane de la Deva, Wikipedia)

loading...

3 COMENTARII

  1. Dinozaurul respectiv nu era nici roman, nici ungur. Era, pur si simplu, pitic. Dar abia aici apare „problema”! Cum este posibil ca asa ceva, aflat la doar „175 km de capitala Banatului” (sic!), sa fie pitic, in conditiile in care reprezentantii speciei „homo sapiens autolaudatus” din partea vestica a Romaniei ne coplesesc (plictisesc) toata ziua cu laude de sine presarate din abundenta cu „cel mai mare”?!…

LĂSAȚI UN MESAJ