Matei Vişniec ar vrea să scrie o piesă de teatru despre valul de refugiaţi din Europa

58

Matei Vişniec a susţinut, miercuri seară, o conferinţă privind teatrul şi jurnalismul la Teatrul „Matei Vişniec” din Suceava, urmată de prezentarea unui documentar la care a contribuit, despre Festivalul de Teatru de la Avignon, unde a fost şi anul trecut cel mai jucat dramaturg.

În cadrul conferinţei, Matei Vişniec a anunţat că încearcă să scrie o altă piesă, pentru că Europa este confruntată cu un alt şoc de civilizaţii, un şoc sociologic, uman.

„Sunt 1,2 milioane de persoane care au venit din Orientul Apropiat, au trecut marea şi au venit în Europa. Europa, de la al Doilea Război Mondial încoace, niciodată nu a fost confruntată cu un astfel de flux de imigranţi. Am cules lucruri uluitoare despre ce se întâmplă în cursul traversărilor respective şi am dat, la un moment dat, peste o poveste care mi s-a părut şi ea demnă de a fi tratată într-o piesă”, a spus dramaturgul.

El a afirmat că, potrivit unei relatări a unui jurnalist, într-o ambarcaţiune fragilă se aflau circa patruzeci de musulmani şi vreo zece creştini, iar toţi veneau din Africa profundă.

„Creştinii erau jos, în cală, înghesuiţi şi musulmanii erau deasupra. Creştinii minoritari în ţara respectivă, deci erau minoritari şi pe ambarcaţiune. La un moment dat, ambarcaţiunea începuse să ia apă. Devenise clar că sunt prea mulţi în barcă. Căpitanul şi cel care era călăuza, de fapt, capul răutăţilor, cei care fac aceste transferuri, le-a spus celor de sus: Trebuiesc aruncaţi în apă vreo cinci oameni! Şi atunci ei ce au spus? Pe cine să aruncăm? Îi aruncăm pe creştini, că n-o să ne aruncăm pe noi, că suntem mai mulţi”, a arătat Vişniec.

El a adăugat că, la un moment dat, unul dintre musulmani le-a spus coreligionarilor că o asemenea decizie nu este bună pentru că ei merg să obţină azil politic în ţări creştine din Europa, iar dacă vor fi aruncaţi în apă creştinii, acest fapt va fi făcut cunoscut şi cei care au făcut acest gest nu ar mai fi bine primiţi.

„Dacă aruncăm creştini, credeţi că ei când vor afla chestia asta vor fi bucuroşi şi or să ne primească cu braţele deschise? Hai măcar să aruncăm doi de la noi şi doi de la ei sau măcar păstrăm proporţiile. Noi suntem cei mai mulţi, un creştin şi patru musulmani”, a explicat Vişniec că ar fi propus unul dintre musulmani.

„Sigur, raţiunea n-a învins în situaţii limită. Până la urmă, au fost aruncaţi în apă creştinii”, a adăugat dramaturgul.

El consideră că această poveste adevărată este atât de profundă, de tulburătoare, încât merită transferată şi în literatură.

Vişniec a adăugat că lumea din care vine acum este destul de tristă, pentru că vine dintr-o ţară pe care o iubeşte, Franţa, dar unde se moare, acum, stând pe o terasă, la o cafea.

„Este un lucru absolut incredibil care se întâmplă în Franţa. Anul trecut au murit opt jurnalişti din redacţia revistei Charlie Hebdo, pentru că erau jurnalişti, iar pe 13 noiembrie anul trecut au murit 130 de oameni, pentru că erau nu francezi, pentru că le plăcea viaţa. Erau nişte oameni care se aflau pe un stadion, într-o sală de spectacol, în câteva baruri, în câteva restaurante, pe terase, bând o bere şi se bucurau de viaţă. Erau oameni de multe naţionalităţi, de toate vârstele şi de toate credinţele, dar există o forţă care vine peste Europa şi care nu admite pofta de viaţă, care, în orice caz, consideră că duşmanul cel mai mare este arta de a trăi. Această formă de barbarie care s-a revărsat asupra Franţei şi asupra Europei Occidentale este o surpriză gigantică”, a spus Vişniec, care a subliniat că Occidentul nu se aştepta la aşa ceva.

El a mai spus că nu a scris încă o piesă despre aceste evenimente, deocamdată doar le-a transmis ca jurnalist, dar că îl tulbură şi se întreabă dacă într-o bună zi şi ţările din Estul Europei, care nu au nimic de a face, deocamdată, cu această formă de barbarie, nu vor fi atinse de ea.

„Aş mai spune că Europa a trecut două încercări aproape de sinucidere – Primul Război Mondial şi al Doilea Război Mondial. Tare mă tem că în acest moment face şi o a treia încercare: prin sinucidere culturală, lăsând să se dezvolte chiar în sânul ei, practici, aş spune, apariţia unor moduri de viaţă şi de a gândi care sunt incompatibile cu ceea ce Europa ar trebui să reprezinte: umanitate, toleranţă, frumuseţe, democraţie, libertate, adevăr”, a conchis Matei Vişniec.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ