Marile proiecte de infrastructură, mai aproape de realitate! Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2021, impune finanţare pentru gară, centură şi centrul intermodal de marfă

1521

Suntem capitală culturală europeană! Noi, timişorenii şi oraşul nostru. Bucuria este mare şi munca pe măsură. Autorităţile locale, judeţene, dar şi centrale au acum la dispoziţie cinci ani pentru a transforma Timişoara într-un adevărat oraş european, într-o capitală europeană. Pentru acest lucru este nevoie de bani şi sprijin guvernamental. Pe lângă investiţiile private pe care le atrage după sine titlul prestigios, pe lângă dezvoltarea turismului cultural, oraşul şi întreaga regiune mai au nevoie şi de dezvoltare economică şi structurală. Am identificat trei obiective fără de care Timişoara nu se va putea ridica la nivelul capitalelor din vestul Europei. Timişoara are nevoie de o gară occidentală, de o variantă completă de ocolire şi de un centru intermodal de marfă. Despre toate aceste lucruri se vorbeşte de aproape zece ani. Miniştrii şi premierii care s-au perindat pe la conducerea ţării au promis, la fiecare vizită în Timişoara, că aceste trei obiective se vor realiza. Anii au trecut şi acum turiştii care ajung la Timişoara nu beneficiază de infrastructura necesară, iar marii transportatori de marfă din Europa aşteaptă să vadă promisiunile devenite realitate.

Poarta de intrare, o ruşine zugrăvită cu promisiuni

gara-timisoara

Gara de Nord din Timişoara ar trebui să fie o prioritate pentru autorităţi. Primăria şi Consiliul Judeţean nu pot investi propriu-zis bani publici în reabilitarea staţiei, pentru că aceasta aparţine Ministerului Transporturilor, în speţă Companiei Naţionale de Căi Ferate. Însă lobby activ pentru obţinerea finanţării se poate face. Parlamentarii de Timiş au uitat, odată ajunşi la Bucureşti, că imaginea gării din Timişoara este una proastă şi că, aceasta fiind poarta de intrare din Occident, ar trebui să fie o prioritate naţională.

Acum, călătorii care ajung aici cu trenul dau de o imagine dezolantă. Pereţii exteriori dinspre linii sunt crăpaţi, bucăţi întregi din ei dezlipindu-se, peroanele sunt vechi şi ciobite, sălile de aşteptare sunt murdare, au mobilier vechi, iar pasajul subteran de trecere pe sub şine este un infern: murdărie, miros greu de urină şi gunoi, pereţi mâzgăliţi. Singura investiţie realizată din fondurile proprii ale CFR Timişoara a fost o zugrăveală rapidă a clădirii pe partea dinstre şosea şi a interiorului gării, în zona casieriilor. Şi atât!

gara-timisoara-nord

În ultimii zece ani însă, autorităţile centrale au tot promis modernizarea Gării de Nord din Timişoara. Potrivit Ministerului Transporturilor, ar fi nevoie de 40 de milioane de euro pentru ca intrarea în oraș pe calea ferată să arate ca o staţie europeană. Obiectivul apare, din fericire, şi în Masterplanul de Transport al României, „biblia” după care se vor face investiţiile mari, cu fonduri europene, până în 2030.

Importanţa Gării de Nord din Timişoara este recunoscută, cel puţin pe hârtie, de minister.

Căile ferate de pe rețeaua TEN-T Core facilitează conectivitatea feroviară internațională și națională pe teritoriul României și definește principalele rute feroviare în lungul cărora au fost modernizate sau sunt în curs de modernizare căile ferate. Acestea vor fi modernizate conform standardelor și normelor europene TSI (cu unele derogări de la acestea pentru scurte sectoare de cale cu probleme geologice sau geomorfologice). Totodată, pentru a atrage fluxuri noi de călători și marfă, în lungul acestora vor fi introduse servicii feroviare moderne (achiziție de material rulant nou, sisteme de informare dinamică în timp real, autocare pentru transportarea călătorilor la și de la gări). De asemenea conectează între ele cele mai mari centre urbane ale Românie cu potențial socio-economic ridicat, asigurând și legătura feroviară a acestora cu rețeaua feroviară europeană și deci conectivitatea cu alte centre urbane din Europa”, se arată în Masterplan.

Aceste căi ferate sunt:

  • București – Craiova – Dr.Tr.Severin – Caransebeș – Lugoj – Timișoara – Arad
  • București – Giurgiu – Ruse (BG)
  • Craiova – Calafat – Vidin (BG)
  • Timișoara – Stamora Moravița – Vrsac (SRB)
  • București – Brașov – Sighișoara – Teiuș – Simeria – Arad – Curtici – Lokoshaza (HU)

AECOM Variantă finală revizuită a Raportului privind Master Planul pe termen scurt, mediu și lung 304

  • Teiuș – Cluj Napoca
  • Cluj Napoca – Dej – Beclean – Vatra Dornei – Câmpulung M. – Suceava
  • Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Suceava – Vicșani – Vadu Siretului (UA)
  • Pașcani – Iași – Ungheni (MD)

„Ţinând cont de importanţa istorică, geografică şi economică a Gării de Nord din Timişoara, atât pentru locuitorii oraşului, pentru întregul judeţ Timiş, cât şi pentru zona de vest a României, CFR a demarat acţiunile necesare în vederea includerii proiectului de investiţii «Modernizarea staţiilor de cale ferată Alexandria, Timişoara Nord, Baia Mare, Satu Mare, Miercurea Ciuc, Târgovişte şi Târgu Jiu» în Master Planul General de Transport şi în Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014–2020, în vederea obţinerii finanţării necesare realizării acestui obiectiv de investiţii”, se mai arată în Masterplan-ul de transport al României.

Practic, Guvernul avea banii necesari pentru reabilitare din 2003, când Compania Naţională de Căi Ferate SA a contractat un credit extern în valoare de 24 de milioane de eu­ro, de la BERD, finanţarea fiind garantată de către Româ­nia, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, pentru exe­cuţia de lucrări de modernizare a cinci mari staţii de cale ferată din ţară — Constanţa, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Craiova —, precum şi pentru servicii legate de su­per­vizarea lucrărilor, care au fost atribuite de la Bucureşti. Dacă în cazul celorlalte patru sta­ţii CFR lucrurile au fost puse în practică întocmai, la Timişoara s-au împotmolit din cau­za neînţelegerilor cu antrepre­norii. Banii au rămas la dispozi­ţia Statului român până în 2013, când perioada de acordare a expirat.

Proiectul de modernizare a Gării de Nord Timişoara presupune refacerea faţadei clădirii, construirea unui lift exterior de sticlă, construirea şi amenajarea unor spaţii comerciale, modernizarea zonelor publice, a intrărilor, a pasajelor subterane, a grupurilor sanitare din zonă şi a caselor de bilete.

Vom avea centură!

centura-timisoara

Un alt obiectiv care aşteaptă să fie realizat de mai bine de un deceniu este varianta completă de ocolire a Timişoarei. Existând doar 12 kilometri de centură, oraşul este sufocat.

„Doar n-o să vină turiştii să stea în ambuteiaje printre TIR-uri prin Timişoara”, spune primarul oraşului, Nicolae Robu.

Cu aceste gânduri, câteva sute de timişoreni au protestat pentru ca Guvernul să finanţeze obiectivul. A venit şi lămurirea de la CNADNR şi putem visa că în curând vom avea varianta de ocolire completă.

„Conform proiectelor prevăzute în Masterplan, CNADNR SA are ca obiectiv realizarea variantei de ocolire Timişoara Sud. Aşa cum este prevăzut în Master Planul General de Transport, se estimează că lucrările vor demara în perioada 2017–2018. Astfel, ţinând cont de necesitatea revizuirii documentaţiilor de proiectare şi obţinerea Autorizaţiei de Construire, cât şi de finalizarea procedurilor de expropriere, estimăm că lansarea licitaţiei pentru execuţie va avea loc în semestrul II al anului 2017.

În această etapă, este necesară revizuirea din punct de vedere tehnic şi actualizarea din punct de vedere economic a documentaţiilor utile pentru emiterea Hotărârii de Guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici şi îndeplinirea cerinţelor Comisiei Europene în vederea obţinerii fondurilor care servesc realizării acestui obiectiv.

În cadrul contractului de servicii de proiectare Asistenţă tehnică pentru elaborarea studiului de fezabilitate, proiectului tehnic, detaliilor de execuţie şi documentaţia de atribuire pentru variantele de ocolire Timișoara Sud au fost elaborate Studiul de Fezabilitate, Proiectului Tehnic, cu Detalii de Execuţie şi Documentaţia de atribuire. Precizăm faptul ca acest contract de servicii a fost finalizat în anul 2011, în conformitate cu prevederile legale şi normele tehnice ce erau în vigoare la momentul respectiv.

Menţionăm faptul că prin cuprinderea obiectivului în perioada de finanţare 2014­–2020 (POIM), sursa de finanţare pentru acest obiectiv este securizată (asigurată). Contractarea acesteia este rezultatul elaborării aplicaţiei de finanţare, a depunerii la Ministerul Fondurilor Europene, ulterior aprobării acesteia fiind semnat contractul de finanţare.

În ceea ce priveşte valoarea totală a acestui obiectiv, vă aducem la cunoştinţă faptul că, în conformitate cu avizul CTE-MTI nr. 116/125 din data de 19.11.2012, valoarea totală a investiţiei este de 521.787.000 lei cu TVA, reprezentând costurile aferente execuţiei lucrărilor, achiziţiei terenurilor necesare, serviciilor de consultanţă, asistenţă tehnică şi proiectare, protecţia mediului şi asigurarea utilităţilor necesare proiectului.

Varianta de Ocolire Timişoara Sud, pe lângă beneficiile locale, are ca principală atribuţie fluidizarea traficului intern şi internaţional care intră în ţară prin Stamora Moraviţa, se desfăşoară pe DN 59, ajunge în zona Timişoara şi se îndreaptă către centrul ţării pe DN 6 sau pe Autostrada Arad – Timişoara – Lugoj”, a transmis CNADNR.

Centrul intermodal… necesar dezvoltării economice

centrul-intermodal-de-marfa

Centrul intermodal de marfă de la marginea Timişoarei este o promisiune nerealizată de mai bine de șase ani. În ultimii ani nici nu s-a mai pomenit de acest obiectiv.

Un centru care să lege transportul de marfă de pe calea aeriană cu cea feroviară şi rutieră a fi însemnat un mare avantaj pentru economia judeţului şi a Timişoarei. Autorităţile judeţene au realizat acest lucru şi s-au pus pe treabă. S-a realizat documentaţia tehnică, numai studiul iniţial a costat 66.250 de euro, şi suma a fost obţinută parţial dintr-un proiect aferent Programului Phare CBC Români –Serbia, ai cărui promotori probabil că ar fi bine să nu întrebe vreodată ce s-a ales de banii daţi în această direcţie.

S-a identificat şi terenul aferent obiectivului: la marginea comunei Remetea Mare, aproape de Timişoara. Comuna are legătură directă cu centura existentă, cu magistrala de cale ferată Timişoara – Lugoj – Bucureşti, dar şi cu autostrada A1. Mai mult, este în proximitatea aeroportului, întrunind toate condiţiile pentru un centru intermodal de marfă.

Ar fi nevoie de 40–50 de hectare, ia Consiliul Judeţean Timiş a stabilit că va face exproprierile necesare încă din mandatul 2012–2016. Însă proiectul s-a blocat pentru că Ministerul Transporturilor este cel care urma să realizeze obiectivul. Acesta a intrat în Masterplan şi aşeptăm să vedem când proiectul va fi trimis la Bruxelles. Construirea centrului va dura însă mai mulţi ani, iar posibilităţile de finanţare vor veni abia peste doi.

loading...

1 COMENTARIU

  1. Sincer? Decat sa ne concentram pe o gara noua modernizata, mai bine se investesc acei bani intr-o legatura rapida de tren de la Aeroportul International TSR catre centrul orasului. Mult mai multi turisti vor sosi pe calea aerului catre TSR decat cu trenurile din strainatate.

    Da, intradevar Gara de Nord arata ca o ghena ordinara de multi ani, motiv ptr care necesita investitii serioase din partea autoritatilor. Dar daca este se gandim pragmatic solutia de legatura cu aeroportul este mai utila decat o gara modernizata.

LĂSAȚI UN MESAJ