Lovitura de criză permanentă

126

S-a încheiat criza politică în România? Nici vorbă. PSD+ALDE+UDMR continuă să deţină o solidă majoritate în Parlament. Oricând, Liviu Dragnea şi Kelemen Hunor (fost ministru al Culturii în vremea pălitorului de stat permanent, Băsescu) pot hotărî la o cafea că Transilvania românească poate fi dată Ungariei (punctul 12 al Programului revoluţiei maghiare din 15 martie 1848) şi că avem neapărată nevoie de plăcuţe bilingve la Cluj, Braşov, Satu Mare, Oradea, Arad, Timişoara şi chiar la Bucureşti şi, de ce nu, la Vaslui sau la Huşi. C-aşa vrea muşchii lor de aleşi ai poporului din încă România! Liviu Dragnea a fost consiliat în afacerea maghiară, fără doar şi poate, de Călin Popescu Tăriceanu, asociat în afaceri cu fostul şef al rezidenţei maghiare Rudas Ernö (vezi Aurel I. Rogojan, Fereastra serviciilor secrete) şi autor principal, în calitate de prim-ministru, al monstruoasei „afaceri” Gojdu. Trebuie că sunt mulţi cei care se întreabă cum se face că Tăriceanu reuşeşte să se menţină, cu asemenea „succesuri”, în plutonul decident al statului român. Cei doi mari lideri care au tunat „democratic” împotriva lui Sorin Grindeanu, cel cu „cheiţă”, sunt cunoscuţi luptători în munţi: Liviu Dragnea e fiu de miliţian comunist, iar Călin Popescu Tăriceanu e „puiuţul” lui Dan Amedeo Lăzărescu, turnător-şef liberal la Securitate. Cei doi au excelat în discursuri vituperante la adresa statului „paralel” – situaţiunea a fost şi rămâne de un umor negru greu de egalat.

Opoziţia e anemică, pestriţă, rău mediocră, cum e şi noul lider PNL, Ludovic Orban, şi el copil de căpitan sau maior de Securitate, patronat moral de marele turnător Mircea Ionescu-Quintus, amândoi lipsiţi până azi de idei politice sau economice notabile. Prin Ludovic Orban se împlineşte, probabil, un vis al Securităţii şi Miliţiei: copiii lor sunt peste tot. La stânga şi la dreapta, la putere şi în opoziţie. Spre totalul dezastru al ţării! Numai că în locul Combinatului Siderurgic de la Hunedoara din vremea comunismului avem azi fabrica de arestări în masă DNA. În loc de fabrici şi uzine, vom avea peste tot puşcării nou-nouţe, aşa cum ne cere azi UE. Iar ANAF ne-a anunţat în săptămâna care s-a încheiat că de-acum „poate să pună proprire pe conturi prin sistemul electronic”. Progresul binomico-trinomic nu mai poate fi oprit. Toate înnoirile societale, descoperirile ştiinţifice şi gadgeturile tehnologice le aplicăm numai după mintea noastră de miliţieni. Spre o fericire definitivă şi irevocabilă!

Dar să revenim la actualitate. Programul de tip Moş Crăciun cu care PSD a câştigat alegerile (doar vreo 3 milioane de voturi!) se loveşte brutal de interesele multinaţionalelor, ale băncilor, dar şi ale tuturor privaţilor, străini şi băştinaşi deopotrivă. A negociat PSD şi cu patronatul mărirea pe scară largă a salariilor sau doar forţează iresponsabil migraţia forţei de muncă dinspre privat spre serviciul public? Vor aduce Liviu Dragnea şi Lia Olguţa Vasilescu, ca şi doamna Firea Pandele, extrem de vocală în ultimele zile, bani de acasă ca să susţină Minunatul lor Program de Guvernare? Oare eşecul patent al lui Sorin Grindeanu şi al întregului guvern, compus şi condus de Dragnea însuşi, nu e legat direct de fantezia irealizabilă a acestui program ? Comentatorii actualităţii critice de la Bucureşti nu se mai hazardează în speculaţii în legătură cu o posibilă intervenţie în forţă a preşedintelui Klaus Iohannis. Devenit de curând lider planetar, american după vizita la Donald Trump, dar şi european după vizitele la Angela Merkel şi Emmanuel Macron, Iohannis nu se mai poate coborî în mizeria politicii curente. Va constata, va numi, va contrasemna. Interesele superioare pentru obţinerea unui nou mandat îl obligă să se ţină departe de „troaca” internă. Klaus Iohannis, pe urmele lui Emil Constantinescu, a devenit, în sfârşit, un lider regional. Îl va învinge şi pe el Sistemul?

Trăim de multă vreme într-o lovitură de stat permanentă. E limpede că aceste crize repetate sunt provocate chiar de Sistem. Desigur, aşa cum au fost învăţaţi de părinţii şi de bunicii lor, de provenienţă sau de obedienţă sovietică, „sistemicii” ne doresc numai binele. Nu vor să ne lase să adormim în bocanci. Ne vor treji până la moarte. Dar cît vom mai rezista?

LĂSAȚI UN MESAJ