Localitățile de pe malul Dunării, în pericol? Ecologiştii din Banat, îngrijoraţi de extinderea unei termocentrale sârbe

271

Ecologiştii din Caraş-Severin sunt îngrijoraţi de intenţia sârbilor de a extinde temocentrala de la Kostalac. Vecinii de peste Dunăre vor să construiască o nouă unitate, iar aceasta ar urma să fie ridicată la doar 15 – 20 de kilometri de localităţile Pojejena şi Socol din România.

Voluntarii de la GEC Nera au participat la o informare a autorităţilor pe această temă şi au primit asigurări că poluarea nu va afecta România. În realitate, spun ecologiştii, praful de cenuşă va ajunge chiar şi la 40 – 50 de kilometri distanţă de termocentrală şi va afecta mai multe localităţi de pe malul românesc al Dunării.

„Este greu de crezut că praful de cenuşă nu va ajunge în România având în vedere slaba calitate a cărbunelui din cariera de suprafaţă din apropiere care va evacua în atmosferă cantităţi foarte mari de cenuşă, iar aceasta, ajutată de vânt, ar putea polua şi localităţi de pe teritoriul României aflate la distanţa de 40-50 km de termocentrala de la Kostalac”, spun cei de la GEC Nera.

Aceştia mai susţin că studiul de impact realizat de autorităţile sârbe şi române este făcut „pe genunchi” şi nu este real.

„În materie de studii de impact, studiul privind termocentrala de la Kostalac seamnă leit cu cele din România: activitate comercială a consultanţilor făcută în folosul titularului de investiţie şi pentru a <aburi> autorităţile direct responsabile (uneori chiar cointeresate) şi populaţia locală care în final <plăteşte> factura poluării. Acest gen de studii de impact sunt greu de acceptat ca o dovadă a lipsei impactului negativ. Consultanţii trebuie să înţeleagă că studiul de impact este un instrument de comunicare, nu cu cei din sală care au o educaţie de mediu superioară, ci cu populaţia locală. Nu am găsit niciunde o concluzie concretă simplă de genul ANUAL VÂNTUL CU INTENSITATEA DE …..KM/ORĂ PE DIRECŢIA KOSTALAC – BAZIAŞ, CARE POATE TRANSPORTA TRANSFRONTALIER PRAF DE CENUŞĂ, AR PUTEA SĂ SE PRODUCĂ CU O FRECVENŢA DE…./AN. Acest tip de concluzie este uşor adaptabilă la nivelul de înţelegere a populaţiei locale de către noi cei din societatea civilă care suntem în contact permanent cu populaţia”, a spus preşedintele GEC Nera, dr. ing. Cornel Popovici Sturza.

Aşa cum sârbii se plâng că vântul duce la ei în ţară, de pe malul românesc al Dunării, praf de la fosta exploatare de cărbune Moldamin, aşa se va întâmpla și cu cenuşa de la viitoarea termocentrală, pentru că vântul bate atât dinspre România spre Serbia, cât şi invers.

LĂSAȚI UN MESAJ