Jimbolia, micul orăşel din vestul României ce musteşte de cultură, în mare sărbătoare – 250 de ani de la colonizarea şvabilor

1649

Nu este el chiar cel mai vestic oraş al României (îi lipseşte puţin) dar cu siguranţă este cel mai vestic oraş cultural. Jimbolia – oraşul din România cu aproximativ 10 000 de locuitori are 6 muzee şi case memoriale! Printre acestea se numără singurul muzeu al presei din ţară, un muzeu dedicat marelui pictor şvab Stefan Jäger, o casă memorială dedicată celebrului scriitor de talie națională  Petre Stoica, o casă memorială dedicată excepționalului medic Karl Diel, un muzeu al Căilor Ferate Române și un muzeu al pompierilor ce activează la Jimbolia de peste 140 de ani.

Anul 2016 este unul de graţie pentru viaţa culturală a micului burg. Încă de la începutul lunii mai, Jimborock – festivalul internaţional de muzică rock pentru tineret a dat startul evenimentelor. În aceeaşi lună, Jimbolia Electronic Music Festival (sau pe scurt JEMF) şi-a propus să zgâlțaie scena muzicală adormită a zonei. După toate părerile le-a reușit din plin. 55 de artişti şi 48 de ore de muzică non-stop a fost un adevărat maraton de muzică pentru toți ,,electroniștii”, iar Jimbolia Electronic Music Festival a arătat că și la noi se poate organiza un eveniment de amploare internațională. Au mai fost, la începutul verii, un concert de orgă, o tabără de creaţie artistică organizată de Muzeul Ştefan Jäger, REJ 2016 – Întâlnirea Europeană a Tinerilor, un proiect pus la cale de tinerii din Trebur (Germania), Verneuil sur Avre (Franța) și Jimbolia (România), prin care aceştia organizează spectacole, pe rând, în una dintre cele trei localități.

jimbolia-12

Cu circa o săptămână în urmă au debutat Zilele Jimboliene, o manifestare de tradiţie, ajunsă deja la cea de-a XIX-a ediţie, care a cuprins, în cele 4 zile de festival, concerte, înfrăţirea cu oraşul maghiar Morahalom, ateliere de creaţie artistică, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, vernisajul expoziţiei JimboArt 2016, turnee sportive, concert de muzică Gospel, expoziţie canină şi multe altele.

Dar punctul culminant al manifestărilor culturale din acest an l-a constituit Jubileul „Jimbolia 1766 – 2016 – 250 de ani de la colonizarea șvabilor”, organizat de Primăria din localitate în parteneriat cu asociaţia HOG Hatzfeld.

jimbolia-svabi

După cum ne-a declarat primarul oraşului, Darius Postelnicu, la manifestări au fost invitate câteva sute de persoane, printre care urmaşi ai colonizatorilor stabiliţi acum în Germania, cetăţenii de onoare ai oraşului, reprezentanţi ai oraşelor înfrăţite, ai Consulatului German, ai prefecturii, primari din localităţile apropiate, directori de instituţii.

primar-jimbolia„În această perioadă Jimbolia este gazda unor evenimente cultural-artistice de excepție, ce reafirmă ambiția orașului nostru de a fi unul din cele mai active și mai bogate locații de cultură din vestul țării. În mod cu totul excepțional, în acest an se împlinesc 250 de ani de la sosirea șvabilor la Jimbolia, un eveniment de marcă ce a fost sărbătorit de comunitatea șvabilor la Ulm, în Germania, iar acum se va muta la Jimbolia. În perioada 3-7 august, Jimbolia şi-a primit oaspeții veniți din Germania pentru a celebra, alături de noi, fondarea orașului modern, așa cum îl știm astăzi”, a declarat edilul oraşului.

Programul aniversar, unul foarte bogat, a cuprins expoziții de fotografie dedicate Jimboliei de altă dată, un vernisaj de excepție cu opere originale ale pictorului Ștefan Jager aduse de la Muzeul Central al Șvabilor din Ulm, simpozioane, întâlniri de suflet cu șvabii originari din Jimbolia, programe artistice cu specific șvăbesc – defilare în costume tradiționale, ridicarea și licitarea pomului de Kirchweih, bal. Tot cu această ocazie, a fost dezvelită o cruce și un monument în fața bisericii catolice din centrul orașului.

Dar seria manifestărilor culturale nu s-a oprit aici. La Teatrul de Vară al orașului Jimbolia a început sâmbătă, 6 august 2016, cea de-a XIV-a ediție a festivalului Jimbo Blues care reunește, ca în fiecare an, nume consacrate ale scenei de jazz românești și internaționale. În acest an, la Jimbolia au cântat Molnar Diexieland Band, Bega Blues Band, Mike and The Blue Spirits și Tom White.

Epopeea primilor colonişti şvabi la Jimbolia

Colonizarea Banatului a fost o acţiune pe scară largă, sistematică şi plănuită în cele mai mici detalii de către administraţia austriacă. Sate, oraşe şi străzi au fost desenate pe planşetă, într-o simetrie care reflecta cultura absolutismului în construcţii din acea perioadă. Coloniştii veniţi în Banat au găsit aici un ţinut mlăştinos şi aproape pustiu. În primii ani s-au confruntat cu epidemii, febră şi foamete. Însă, în două-trei generaţii, recultivarea regiunii, un enorm efort, cu numeroase victime şi multe obstacole, a avut succes.

Potrivit statisticilor, aproximativ 80.000 de colonişti au sosit în Banat, plus alte 10.000 care au ajuns pe cale “particulară”. Cert este că, datorită lor, Banatul a devenit grânarul Imperiului austro-ungar. Aducerea coloniştilor şvabi în sud-estul Europei, de acum mai bine de 300 de ani, a fost un experiment economic, social şi cultural remarcabil al acelor vremuri. Din nimic, din zone mlăştinoase, din păduri dese şi munţi sălbatici, şvabii au lăsat în urmă sate şi oraşe înfloritoare. Au adus cu ei o cultură aparte, au dezvoltat industrii şi bresle.

jimbolia-tablou-S.-Jager

Atestată documentar încă de la 1332, sub numele Chumbul, Jimbolia e colonizată masiv, începând cu 1766, cu şvabi, în timpul împărătesei Maria Theresia, care întemeiază iniţial două localităţi distincte, Hatzfeld şi Landestrau, contopite în anul 1768 sub numele de Hatzfeld, după numele prim-ministrului împărătesei Maria Theresia, Hatzfeld Gleichen.

Anul 1766, când coloniştii şvabi au pus temelia noii aşezări a fost, din păcate, unul foarte ploios, ce avea să transforme în scurt timp terenul într-o mlaştină. Din această cauză, construirea caselor nu a putut progresa în ritmul dorit. Pe de altă parte, prezenţa mlaştinilor a constituit un permanent focar de infecţie, care a afectat considerabil sănătatea locuitorilor. Malaria, frigurile, lipsa aproape totală a unei asistenţe medicale au făcut ravagii în rândul coloniştilor. Din cauza bolilor, în primele 6 luni de la colonizare au fost semnalate circa 300 de decese.

Jimbolia a aparţinut în decursul timpului, de administraţia austriacă (1766-1778), de administraţia ungară (1789-1849), a urmat perioada Voivodinei Sârbeşti şi a Banatului Timişan cu conducere imperială (1849-1860), din nou sub administraţia ungară (1861-1918), iar din 1918 până în 1924 intră în componenţa Regatului Sârbesc, când pe baza unui acord interstatal contrasemnat de marile puteri a revenit României. În 1924 a devenit reşedinţă de plasă sub numele de Jimbolia, iar din 1950 este oraş.

Josef Csekonics, general în armata imperială, a arendat în 1781 pământurile din jurul aşezării care aparţineau Erariului şi în 1800 a cumpărat „Domeniile Zsomboly” pe care familia sa le-a deţinut până după Primul Război Mondial. Urmaşii săi au fost înnobilaţi în 1864 şi datorită lor, localitatea a fost racordată la linia ferată Viena – Budapesta – Orşova în 1857, ulterior stabilindu-se legături feroviare şi cu alte localităţi ceea ce a dus la dezvoltarea aşezării ce a fost supranumită „micul Weimar al şvabilor bănăţeni”. Familia Csekonics a jucat un rol de seamă şi în viaţa culturală a aşezării, din păcate, vechiul castel construit de ei după planurile vestitului arhitect maghiar Ybl Miklos în 1863 (a proiectat şi Facultatea de Arhitectura din Budapesta) a fost demolat, în prezent se mai păstrează doar o aripă din fostul castel al contesei, ridicat în 1878 şi în care se află, din 1937, sediul primăriei. Ruinele vechiului castel sunt încă vizibile în afara oraşului, spre graniţa cu Serbia şi printre localnici circulă legenda unui tunel subteran. Istoria orală locală are diverse variante: a unui tunel care duce până la trei localităţi depărtare ori a unui tunel cu multiple ramificații, iar o poveste locală vorbește de cei care ar fi descoperit tunelul în anii comunismului şi pentru că trecea pe sub graniţă spre Serbia, l-ar fi folosit pentru a fugi în occident.

jimbolia-stefan-jager

Datorită comunităţii germane, Jimbolia s-a dezvoltat economic, agricultura cedând teren industriei: în 1864 Ştefan Bohn deschide o fabrică de ţigle; prima instituţie bancară ,,Hatzfelder Sparkasse A.G.” în 1868, etc. În Jimbolia interbelică erau exploatări de argilă, o mare fabrică de cărămidă şi ţigle, 3 mori, fabrici diverse, o școală medie, o şcoală de ucenici, cinci şcoli primare, Pretură, Primărie, Judecătorie, Notar public, Poliţie, Percepţie, Vamă, Serviciu sanitar de frontieră, Pompieri, Spital, etc. Activitatea culturală a orașului a fost influenţată de cultura germană, printre personalităţile acestei etnii numărându-se poetul cel mai renumit al şvabilor, Peter Jung (1887-1966), cu peste 12.000 de poezii, Emmerich Bartzer (1895-1961), compozitor (lieduri şi opereta ,,Grüß mir mein Banat”), dirijor de cor şi orchestră, fondator al multor formaţii în Jimbolia interbelică, Ştefan Jäger, (1877-1962), pictorul şvabilor, cum este supranumit datorită tematici lucrărilor sale. Cel mai cunoscut pictor şvab al Banatului s-a stabilit la Jimbolia în 1910, unde a trăit tot restul vieţii, până în 1962.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ