Ghiroda – o comună cu mai multe ansambluri folclorice

329

Din 2007, de când a luat fiinţă Festivalul-concurs „Lada cu zestre”, premiile întâi şi marile premii au fost adjudecate, pe rând, de ansamblurile folclorice din două comune: Giroc şi Ghiroda. Aceste două comune din marginea Timişoarei sunt comunităţi puternice, prospere, cu un potenţial uman, cultural şi financiar mult peste cel al celorlalte comune timişene, cu excepţia, poate, a comunei Dumbrăviţa. Dar, deşi este cotată, din punct de vedere al bugetului, drept cea mai bogată localitate din Timiş, Dumbrăviţa n-a reuşit să se impună în plan cultural. Girocul şi Ghiroda sunt cele două mari campioane în viaţa culturală a judeţului Timiş.

Practic, la Ghiroda, activitatea culturală şi artistică a început să se dezvolte din anul 2008, luând în anii următori un trend  mereu ascendent. În bună măsură, acest lucru se datorează şi fostului primar Vasile Dorel Cădariu, implicat el însuşi în viaţa artistică a localităţii. Evident că dezvoltarea culturală a comunei Ghiroda nu i se datorează doar domniei sale, ci marelui potenţial pe care localitatea îl avea sau l-a dobândit pe parcursul anilor. Meritul primarului a fost acela că a sprijinit iniţiativele unor oameni dedicaţi folclorului bănăţean şi păstrării culturii tradiţionale din Banat.

În Ghiroda fiinţează trei ansambluri folclorice: „Datina”, „Cununa Timişului” şi „Flori din câmpie” din Giarmata Vii.

Nume grele ale folclorului bănăţean s-au legat de mişcarea culturală din ultimii aproape zece ani din comuna Ghiroda. Cea mai cunoscută personalitate este a marelui maestru coregraf Emilian Dumitru, un om cu o profundă cultură etnofolclorică, formată şi la nivel universitar. La iniţiativa acestui „monstru sacru” al folclorului bănăţean şi a lui Vasile Dorel Cădariu, a luat fiinţă în 2008, Ansamblul „Datina”, „din dorinţa păstrării tradiţiilor neamului şi a transmiterii acestora generaţiilor ce vor urma”, după cum remarcă doamna Manuela Dumitru, soţia lui Emilian Dumitru şi, în acelaşi timp, continuatoarea activităţii sale artistice.

În general, zona de şes a fost prea puţin cercetată şi prezentată în toată splendoarea, bogăţia şi varietatea jocului bănăţean. Maestrul coregraf Emilian Dumitru, realizator de spectacole-metaforă, a gândit ca acest ansamblu să aibă în repertoriu spectacole de creaţie unicat. Aceste spectacole de obiceiuri (tablouri muzical-coregrafice) au fost remarcate în multe concursuri şi festivaluri de folclor.

În repertoriul Ansamblului „Datina” a fost inclus un bogat material coregrafic, autentic, cum sunt, bunăoară, jocurile tradiţionale bătrâneşti din zona de câmpie a Banatului, jocuri mai puţin cunoscute ori chiar necunoscute sau suite de dansuri specifice zonei de şes. De asemenea, în repertoriu sunt incluse şi obiceiuri ce evocă naşterea, viaţa şi moartea. Obiceiuri şi tradiţii demult dispărute, uitate sau pe cale de dispariţie.

După cum sugerează şi numele, „Ansamblul de obiceiuri şi tradiţii Datina” din Ghiroda se ocupă de păstrarea tradiţiilor şi conservarea lor, trâind momentele interpretării într-un mod aproape profesionist, uimind deseori publicul şi juriul. Iată câteva spectacole memorabile:

2009 – „Bună dimineaţa, viaţă!” – Premiul I – Lada cu zestre;

2010 – „Să iei drumul soarelui” – Premiul I Lada cu zestre;

2012 – „Laudă seminţelor” – Premiul I Lada cu zestre;

2013 – „Casă nouă rostuimu” – Premiul I Lada cu zestre.

După ce maestrul Emilian Dumitru ne-a părăsit, în 4 mai 2013, ansamblul şi-a conţinut drumul, încercând să ducă mai departe creaţia şi perenitatea dragostei sale pentru folclor. Ansamblul „Datina” şi-a continuat drumul sub coordonarea doamnei Manuela (Ema) Dumitru şi a coregrafului Vasile Straţi. Ansamblul a păstrat cu încăpăţînare, ca  un „legământ” dorinţa maestrului Emilian Dumitru de a continua spectacolele de creaţie. În 2013, un spectacol dedicat memoriei maestrului s-a numit „Viaţa e o fântână cu două ciuturi” şi a fost prezentat la Festivalul de folclor „Din comoara satului” din Ghiroda.

Au urmat apoi, tot în 2013, „Bună seara la Moş Ajun!”, prezentat la Festivalul de Datini şi Colinzi de la Dumbrăviţa. În 2015, Ansamblul „Datina” a obţinut Premiul I la Festivalul Naţional de Folclor de la Arad, cu spectacolul „Jocuri Tradiţionale Bătrâneşti”.

Spectacolul „În amiaza jocului” a obţinut Premiul I la Festivalul-concurs „Lada cu zestre” şi Premiul Special pentru „Întoarcerea la tradiţii”. În toată perioada de la înfiinţare până în prezent, conducerea muzicală a fost asigurată de prof. Adrian Scorobete, un apropiat şi colaborator de excepţie al maestrului Eimilian Dumitru.

Ansamblul „Datina este format din 13 perechi de dansatori (soţ şi soţie) şi copiii acestora. Membrii ansamblului au vârste cuprinse între 7 şi 68 de ani.

Un alt ansamblu din Ghiroda este „Cununa Timişului”.  Despre acesta ne-a relatat maestrul coregraf Nicolae Stănescu. S-a înfiinţat tot în 2008, „din dorinţa de a valorifica zestrea folclorului bănăţean. Cei din Ghiroda, cu sprijinul Primăriei şi al şcolii din localitate, au pus bazele grupului”.

Iniţiatorii şi susţinătorii Ansamblului „Cununa Timişului” au fost şi sunt coregrafii Nicolae şi Brânduşa Stănescu, un cuplu artistic de performanţă. Cei doi au pus bazele unei formaţii de dansuri populare, formată din tinerii din Ghiroda. Dansatorii aveau deja experienţa acumulată în timpul Şcolii din Ghiroda, unde i-au avut ca instructori pe cei doi coregrafi.

Deja de la prima participare la Festivalul-concurs „Lada cu zestre”, în 2008, Ansamblul „Cununa Timişului” a obţinut locul I la secţiunea „Coregrafie”. În timp, repertoriul ansamblului s-a îndreptat spre valorificarea dansurilor de câmpie, dar şi de munte. Există 8 momente coregrafice în repertoriu: 3 suite de dansuri mixte de câmpie, cu unele jocuri pe cale de dispariţie (Desca, De mână, Lenţa de la Satchinez şi altele). Accent deosebit se pune pe partea mixtă a joului de Soroc. S-a insistat pe formele de Soroc consacrate, de la Utvin, Sânmihaiu Român şi Satchinez. Altă zonă bogată în forme de soroc este: Alioş – Fibiş. La Seceani, de exemplu, sorocul se manifestă şi prin bătăi la picior.

Tinerii au învăţat şi jocuri din zona de munte (Sudul Banatului):  – două suite de jocuri mixte din zona montană, una de pe Valea Bistrei şi una de pe Valea Timişului (de la Caransebeş până la Teregova); – brâuri din zona de munte, cu grad de dificultate foarte mare (Brâul Bătrân, în contratimp, pe contratact), Brâul Mărganilor (Poşovaica), Brâul lui Murgu, Momirul.

În Banat, în general, nu există dansuri de fete, aşa că Brânduşa Stănescu a iniţiat suite de jocuri de fete: Hora, Iedera, un alt joc din familia jocurilor de Sârbă: Sârba Susanului, Ardeleana lu’ Baba Peleaga, Măzărica şi Brâul Damu’).

Iniţiatorii acestui ansamblu au o activitate coregrafică neîntreruptă până în prezent, cu echipe mereu înnoite de elevi sau absolvenţi ai Şcolii din Ghiroda, de la alte şcoli, dar şi alţi localnici. Familia Stănescu a simţit sprijinul din partea primarului Cădariu, a preotului Mermeze şi a soţiei acestuia, dar şi a Consiliului Local al comunei. Orchestra care acompaniază ansamblul este condusă de Adrian Scorobete, cu următorii instrumentişti: Radu Cuciureanu, Marius Filipescu, Daniel Scorobete şi Daniel Botofan, iar solişti de bază sunt Dan şi Georgiana Necşa.

Al treilea ansamblu de la Ghiroda se numeşte „Flori din câmpie”şi a luat fiinţă în 12 august 2003, la iniţiativa dnei educatoare Florentina Suciu. La început, era format din câteva perechi de copii de grădiniţă. A participat încă din primul an la festivaluri, concursuri şi alte acţiuni ale Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş.

În septembrie 2013, pe lângă formaţia de copii a apărut şi o formaţie de tineri, care şi-a început activitatea din 13 septembrie 2003. De-a lungul anilor a câştigat multe premii şi a apărut în emisiuni de televiziune. Până în aprilie 2004, copiii au apărut pe scene cu costume împrumutate. Dar, din 18 aprilie 2004, cu ajutorul mai multor localnice şi cu sprijinul Consiliului Local Ghiroda, formaţia a fost dotată cu costume proprii.

Formaţia de instrumentişti care acompaniază dansatorii este compusă din: Miron Surdea, Cristian Lupuţ, Marius Crişan, Valer Surdea, Gelu Sarchiz şi Daniel Milutin.Coregraful ansamblului este Veronica Kreten, fostă dansatoare profesionistă la Ansamblul „Banatul”.

Cum scriam încă de la început, comuna Ghiroda este o forţă redutabilă pe scena folclorică a judeţului Timiş şi a Banatului, luptându-se de la egal la egal cu o comună la fel de solidă din punct de vedere cultural: Giroc. Este o dovadă de necontestat că acolo unde există dorinţă, iniţiativă şi dragoste de tradiţie, iar autorităţile locale sprijină toate acestea, se poate face cultură autentică, spre lauda tuturor.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ