Gâlceavă între Guvern și Corina Crețu pentru drumurile transfrontaliere dintre România și Ungaria

81

Guvernul a agreat, prin memorandum, forma oficială de răspuns la scrisoarea din 13 ianuarie a.c. prin care comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a solicitat premierului Dacian Cioloș luarea de măsuri pentru ca drumurile transfrontaliere dintre România și Ungaria să devină funcționale cât mai curând posibil.

Funcționarea în regim permanent a celor zece drumuri transfrontaliere amplasate între România și Ungaria, co-finanțate de Uniunea Europeană în cadrul programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, depinde în ultimă instanță de aderarea României la Spațiul Schengen – obiectiv pentru atingerea căruia Guvernul acționează în permanență.

Cum decizia privind aderarea României la Spațiul Schengen a fost amânată succesiv, deși România îndeplinește deja toate criteriile tehnice necesare, responsabilitatea pentru întârzierea aderării la Spațiul Schengen nu poate fi atribuită autorităților române.

De asemenea, autoritățile române au acționat pentru a asigura, în limitele posibile, îndeplinirea obiectivelor proiectelor.
În condițiile în care decizia de construire a celor zece drumuri transfrontaliere a fost luată de către Autoritatea de Management din Ungaria a Programului, care avea responsabilitate de contractare.
Aceasta a estimat că aderarea României la Spațiul Schengen va avea loc până la sfârșitul perioadei de implementare a Programului transfrontalier menționat, astfel încât nu ar fi fost necesară efectuarea de controale la frontieră pentru persoanele care ar fi tranzitat aceste drumuri.

Pornind de la aceste premise, Autoritatea de Management din Ungaria nu a solicitat obligativitatea obținerii avizului Poliției de Frontieră pentru aprobarea proiectelor, deși delegația României a sesizat Autoritatea de management asupra necesității obținerii avizului.
Totodată, Autoritatea de management și Secretariatul tehnic comun 2007-2013, responsabile cu coordonarea evaluării tehnice, nu au solicitat liderilor de proiect corectarea indicatorilor de rezultat nerealiști estimați cu privire la proiectele în cauză, deși aveau această posibilitate.

În concluzie, în cadrul derulării proiectelor au fost comise o serie de erori de către Autoritatea de management din Ungaria, care nu pot fi puse pe seama autorităților din România.

Pe de altă parte, în contextul amânării aderării României la Spațiul Schengen, care ar fi eliminat necesitatea controlului la frontiera româno-ungară, funcționarea în regim permanent a acestor legături rutiere transfrontaliere nu ar fi posibilă decât cu condiția înființării unor puncte de trecere a frontierei, la standarde Schengen, ceea ce ar presupune cheltuieli importante, nejustificate, pentru o infrastructură care ar deveni practic inutilă după aderarea României la Spațiul Schengen.

În aceste condiții, Guvernele României și Ungariei au semnat, la 24 iulie 2014, la București, un acord care permite accesul ocazional pe drumurile menționate, cu aprobarea prealabilă a autorităților, și înainte de aderarea României la Schengen, ca o soluție provizorie pentru a asigura utilizarea drumurilor menționate.

În ceea ce privește argumentația la care se face referire în scrisoarea comisarului european Corina Crețu privind aglomerarea traficului rutier la frontiera româno-ungară în perioada sărbătorilor de iarnă de anul trecut, statisticile indică o aglomerare a traficului în zonă pe o perioadă limitată, în cazul a trei dintre punctele de trecere existente, la celelalte opt valorile fiind apropiate de normal. Poliția de Frontieră Română acționează pentru reducerea perioadei de așteptare în punctele de trecere, implementând în acest scop și o aplicație informatică interactivă.

Intenția autorităților române este de a analiza în continuare situația acestor drumuri, împreună cu partea ungară, în vederea identificării unor soluții pentru utilizarea lor optimă.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ