Freidorf – cartier de Capitală Culturală Europeană sau junglă urbană? Cu ce probleme se confruntă zona de la marginea Timișoarei-video

236

Veţi avea ocazia să citiţi, în zilele următoare, despre un liceu ce se dorea închis, cu toate că are aproape 100 de elevi cu meserii foarte căutate pe piaţa muncii, un liceu ce poate fi exemplu pentru multe şoli din Timişoara. Este vorba despre Colegiul Tehnologic Auto, situat în zona Freidorf. Dar până atunci, când o să citiţi despre colegiul respectiv, vă oferim o ,,raită virtuală” prin cartier pentru a cunoaște problemele cu care se confruntă locuitoriide aici.

Freidorf (în maghiară Szabadfalu, în germană Neudorf alternativ Freydorff sau Freidorf. În traducere: „satul liber”) a fost, între anii 1732 și 1950, un sat, iar din a doua jumătate a secolului XX a devenit al VII-lea cartier al Municipiului Timișoara. Numele localității vine de la satul din care provin primii coloniști care au fondat Freidorf-ul și care au sosit din regiunea Alsacia dintr-o așezare numită tot Freidorf. La ora actuală, aici trăiesc aproape 10.000 de locuitori, majoritatea fiind români.

,,În cartier sunt multe probleme privind infrastructura, privind modernizarea zonei, care sperăm să se rezolve în viitor. În problemele cartierului, prea puţini oameni politici se implică, iar primarul, ultima dată când a fost în cartier, a fost de 15 martie, cu ocazia Zilei Maghiarilor. Sunt unul dintre preşedinţii cu cele mai multe sesizări, dar şi cel mai des văzut prin primărie,” a spus preşedintele Consiliului Consultativ de Cartier Freidorf, Mitică Ioviţă.

Am luat la pas cartierul prin care mai sunt multe de făcut și am observat, de altfel, ca în fiecare margine a Timişoarei, case părăsite şi în ruină, cabluri atârnate pe stâlpi, gunoaie pe marginea drumului. Am văzut chiar și o linie de tramvai abandonată, îngropată de pământ, cu toate că în multe colţuri ale cartierului nu ai cu ce ajunge. Am văzut și ,,jungla virgină” de pe calea ferată, precum și cele două viaducte de cale ferată, mult prea vechi şi prea înguste pentru circulaţia de astăzi.

Să sperăm că, într-un viitor apropiat, vom avea ocazia să privim spre Timişoara ca spre un oraş cu adevărat European, nu ca spre unul din lumea a treia.

LĂSAȚI UN MESAJ