Rapița este una din cele mai răspândite culturi la noi în țară și în Europa. Estimările arată că în toamna lui 2016 s-a semănat rapiță pe aproximativ 750.000 hectare din suprafața României. Întrebuințările ei sunt numeroase, de la ulei pentru industria alimentară, la biocombustibil, până la producția de miere.

Nu există dubiu că este una dintre culturile noastre ”vedetă”. Însă, de multe ori această plantație reprezintă o provocare pentru fermieri din cauza perioadei de iernare a rapiței, timp în care în mod normal se pot pierde suprafețe importante din cultură.

Anul acesta este cu precădere special din cauza vremii reci și ninsorilor neașteptate din luna aprilie. Fermierii trebuie să analizeze stadiul culturilor și să acționeze corespunzător pentru a salva plantațiile. Zăpada poate impacta rapița în feluri diferite.

Cultura de rapiță sub zăpadă. Sursă: dekalb.ro

Impactul poate fi minor: plante sunt verticale, cu puține tulpini și ramificații curbate. Se recomandă tratament cu fungicide pentru a preveni dezvoltarea bolilor și optimizarea fertilizării. Impactul de nivel mediu lasă plantele moderat doborâte, cu tulpini curbate și crăpate, flori și muguri avortați și frunze albite. Recomandările sunt aceleași ca în cazul impactului minor. În cele din urmă, impactul poate fi sever. Numeroase plante cad, cutulpini și ramificații frânte. În acest caz, după analiza situației, se poate considera întoarcereaculturii.

Chiar și în cazul unei primăveri blânde, agricultorii trebuie să ia o serie de măsuri pentru a proteja rapița. Acțiunile preventive sunt extrem de importante pentru buna dezvoltare a plantelor. Rapița ce se poate semăna timpuriu este tot mai răspândită pe teritoriul țării. Fermierii optează pentru această soluție pentru că stadiul vegetativ dezvoltat al plantei la iernat ajută plantele să suporte temperaturile scăzute. În România există mărci precum Dekalb ce comercializează semințe de rapiță hibridă, inclusiv timpurie.

Indiferent de sămânța aleasă, înainte de a semăna rapița de toamnă, fermierii trebuie să se asigure că solul pe care vor planta se află în condiții optime. Rotația culturilor favorizează plantații bogate și sănătoase. Rapița se dezvoltă armonios pe terenuri unde a fost cultivat grâul sau orzul. De asemenea, pentru a prepara solul este necesar aratul miriștei în luna august.

Fertilizarea rapiței toamna joacă un rol esențial în supraviețuirea plantelor peste iarnă. Aceasta trebuie făcută încă de dinainte de a se însămânța terenul. Necunoscând cantitatea de nutrienți din sol, pot apărea carențe grave ce limitează producția, motiv pentru care se recomandă efectuarea cartării agrochimice o dată la 4-5 ani. Odată ce se cunosc elementele nutritivedin sol, se pot aplica fertilizanții corespunzători. Între cele mai folosite îngrășăminte se regăsesc sulfatul de amoniu, azotatul de amoniu și ureea.

A doua fertilizarea se face primăvara. Pe timpul iernii, consumul de nutrieți este minim, însă în lunile februarie – martie, când se reia vegetația, consumul se intensifică. Pentru a fertiliza corect rapița în primăvară, este nevoie să se cunoască stadiul de dezoltare al culturii. În funcție de stadiul plantelor, fermierii pot opta pentru maximizarea producției, în cazul în care nu se înregistrează pierderi pe timpul iernii, sau pot fertiliza pentru a asigura regenerarea plantelor. Se recomandă două fertilizări de primăvară: una la reluarea vegetației, iar alta la mijlocul lunii martie. În cazul maximizării producției, fermierii trebuie să intre cu o a treia fertilizare de primăvară, între sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie.

(P)