Fermierii din Banat acuză Uniunea Europeană! ”UE este dușmanul nostru”

492

Între foamea neostoită a individului și nevoia de a și-o satisface se află elementul cel mai important, fermierul, angajat într-o luptă permanentă de a produce bunuri agroalimentare. Între cerința tot mai mare de hrană a omului și dorința agricultorilor de a o obține, se interpun „ticăloasele” instituții ale statului, care îi amenință să nu deterioreze mama natură. În Timiș sunt 22.000 de fermieri, atât în sectorul vegetal, cât și în zootehnie, care fac eforturi disperate să ne asigure pâinea cea de toate zilele. Întrebarea care se ridică este: „Până unde pot merge acești oameni ca să obțină hrană atât de necesară existenței umane?”. Fermierul duce o luptă extrem de grea și costisitoare cu bolile și dăunătorii plantelor pentru o pâine cât mai bună, atât pentru el, cât și pentru comunitatea din care face parte. Probabil unii se întreabă: „Unde-i morala și etica?!”, atrage atenția Samson Popescu, agricultor de o viață în Cărpiniș, Timiș.

Cine-i vinovatul…?

În mod surprinzător, pentru unii truditori ai pământului, dușmanul de moarte este Uniunea Europeană. Ei susțin că, de zeci de ani, aceasta și-a otrăvit mediul, apa, aerul și solul și tot ce a avut mai bun, iar acum vine să ne impună reguli aiurite și nouă.
Pentru alții, vinovat este chiar fermierul. „Eu spun că vine și ne bagă pe gât niște norme aberante, ca să nu le devenim concurenți. E o prostie. Abia am reușit să obținem o derogare la neonicotinoide, atât de necesare tratamentului semințelor de floarea soarelui și porumb, care sunt distruse de cele mai periculoase insecte: tanymecus și agriote. Astfel, nu mai poți obține nicio producție. De ce vecinii unguri au voie să le utilizeze și noi nu? Toate țările pot să le folosească în agricultură, iar noi nu avem voie. Eu sunt un fermier care susține protecția mediului, dar sunt unele substanțe care trebuie să le folosești pentru a face producție, altfel nu ajungem nicăieri. Am muri de foame cu toții”, spune Ioan Jaroslav Balint, fermier în Nădlac, Arad.

Fără îndoială că tratamentele în cultura plantelor sunt foarte importante, dat fiind faptul că în ultimii ani a fost multă secetă, atât în zona Banatului, cât mai ales la nivelul țării, în zona de sud. Acest fapt a determinat apariția multor boli și dăunători. Raicici Mihailo, fermier și directorul regional la multinaționala franceză Caussade Timișoara, este de părere că vocea fermierilor ar trebui să fie auzită și să cântărească în deciziile luate de către autorități române și de Uniunea Europeană.

Jaroslav

„Știm că, astfel, Comisia Europeană impune niște traiectorii, dar te lasă pe tine ca stat să iei ultimele dicizii locale. Atacurile de rățișoară (tanymecus) și viermele sârmă au fost devastatoare, mai ales în zonele mai nisipoase, care au început să se încălzească mai repede primăvara. Acolo, au fost distruse culturile și în proporție de sută la sută. Vreau să spun că tratamentele cu neonicotinoide trebuie permise sau găsite variante de înlocuire. Problemele la nivel de albină sunt neclare. Albina ajunge la floarea soarelui când planta este mare, la un metru jumătate-doi. Cred că rezidurile tratamentului seminței nu mai au efecte asupra albinelor în condițiile în care floarea este foarte dezvoltată, cu un aparat foliar foarte bogat. Atunci, trebuie găsite alternative dacă UE nu ne permite”, explică Raichici.

De ce s-a ajuns aici?

Tot fermierii susțin că România a făcut o mare greșeală, atunci când a negociat capitolul Agricultură, în urmă cu 10 ani. „Ce au făcut alții în doi ani de zile, noi am rezolvat în 48 de ore și am uitat să ne luăm măsurile pentru ne proteja. Orice lege tâmpită vine de la UE noi trebuie să o implementăm sută la sută, fără comentarii. Noi nu mai avem dreptul la nimic, fiindcă s-a făcut o negociere proastă. Fiindcă ne-am vândut prea ieftin!”, crede Jaroslav.
Conform unei analize sociologice publicate recent, 4,5% dintre fermierii români au studii superioare. E drept că termenul de fermier este foarte larg și nea Ion, care are jumătate de ha, este considerat fermier, chiar dacă pământul lui este lucrat de vecinul Costică, fiindcă are tractor. Sunt 3,5 milioane de fermieri în România, o cifră nerealistă, spun specialiștii. Fermieri adevărați sunt la 700.000 -800.000, iar atunci procentul celor cu studii superioare ar crește la 20-25%. Oricum, sunt și fermieri foarte bine pregătiți și foarte performanți, care fac imagine excelentă României.

Radu Sumalan

Prof. univ. dr. Radu Șumălan, cadru didactic la USAMVB „Regele Mihai I al României” și șeful PMP Timiș, susține că se otrăvește pământul atunci când se aplică soluții, fie că e vorba de fertilizanți sau pesticide, într-un mod necontrolat. Dacă ai analize de sol și știi exact care este fertilitatea solului aplicarea îngrășământelor trebuie să se realizeze cu mare atenție. Știm că azotul se pierde cel mai ușor în pânza freatică și care, de fapt, este cel mai toxic. Alte elemente cum sunt fosforul și potasiu nu au grade de toxicitate. Așadar, aplicarea excesivă a azotului în goana după producții determină spălarea lui, levigarea și pătrunderea acestuia în apa freatică, odată cu ploaia.

„În ceea ce privește tratamentele este o întreagă discuție. Cei de la multinaționale fac o spălare pe creier agricultorilor români. Le recomandă aproape invariabil tratamente preventive. Ce înseamnă asta? Cumpără produsul și aplică-l, ca să nu apară boala. Nu există așa ceva. E greșit. Cașicum medicul ar recomanda omului antibiotice preventiv, să nu se îmbolnăvească. Aplicarea la majoritatea bolilor a produselor trebuie să se facă când se atinge un prag de dăunare. Cartea spune clar. Dacă fermierul vrea să se informeze, poate să afle pragurile de dăunare pentru fiecare cultură și boală specifică. Prin urmare, tratamentul trebuie să se facă atunci când atingi niște praguri. Multinaționala vrea să vândă. Mulți fermieri nu știu să recunoască boala, ce sunt pragurile de dăunare. Multinaționala vine și spune: „Poftim soluția. Aplic-o preventiv, înainte să lovească microbul!”. Este o mare greșeală. Acel produs chimic, pe care scrie „Pericol!” ajunge în interiorul plantei și în sol. Mai grav, în plantă, dereglează metabolismul și poate determina chiar pierderi de producții mari. Ce s-ar întâmpla dacă ai lua antibiotice preventiv? Ți s-ar distruge flora bacterială intestinală și, la un moment dat, nu mai asimilezi. Cine este principalul dușman al fermierului român? Însuși fermierul!”, este de părere prof. Șumălan.

Ce ar fi de făcut?

Fermierii susțin că agricultura actuală nu poate exista fără tratamentele chimice. Este o realitate controversată, dar nu o poți ocoli, altfel nu ar mai exista producția salvatoare de produse agroalimentare care să ne asigure existența. Prin urmare, dacă li se interzice agricultorilor să trateze plantele cu anumite soluții, să le ofere alternative.

Raicici

„Eu cred că nu se dorește evoluția, ci fermierii sunt stopați din toate colțurile, fără a li se oferi răspunsuri concrete. Dacă nu ai aplica tratamente în agricultură, nu numai că nu vei face producție, dar nu vei mai avea plante, vor fi nimicite de boli și dăunători. Tratamentul asupra seminței este un lucru vital pentru cultură, fiindcă insectele îți mănâncă sămânța încă de când o bagi în pământ. Înainte de germinarea boabelor o distruge viermele sârmă. Acesta intră direct în bob, iar rățișoara îți retează planta la nivelul solului și gata cu cultura de floarea soarelui și porumb”, a conchis Raichici Mihailo. Ce ar fi de făcut în acest caz? Răspunsuri ar fi multe, dar câte vor fi eficiente și, înainte de toate, realiste? Populația este într-o creștere amețitoare, iar omul trebuie să mănânce. Aceasta este cea mai cruntă realitate. Ar fi posibil să obții hrana fără să distrugi mama natură, care pe toți ne-a făcut….!?

LĂSAȚI UN MESAJ