„Eu cred în ideea regionalizării, sunt convins că ar aduce beneficii”. Interviu cu noul preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, Călin Dobra

646

Consiliul Judeţean Timiş are un nou preşedinte în persoana lui Călin Dobra. Reporterii Banatul Azi au stat de vorbă cu noul lider CJT. Acesta a răspuns întrebărilor şi a vorbit despre priorităţile judeţului, despre ajutorul pe care sperăm să îl primim de la Guvern pentru realizarea centurii de sud, a noului racord la autostradă şi a centrului intermodal de marfă. Dobra a discutat cu jurnaliştii Banatul Azi şi despre problema stadionului Dan Păltinişanu şi despre regionalizare.

Cine este Călin Dobra?

calin-dobra-cjt-19

Călin Dobra, de la PSD, a deschis lista candidaţilor pentru social democraţi la alegerile parlamentare din decembrie 2016. Dobra face parte din PSD de 16 ani şi a deţinut mai multe funcţii în administraţia judeţeană. Şi-a început cariera politică obţinând un post de consilier local la Lugoj, oraşul său natal. Apoi s-a mutat la Timişoara pentru a fi subprefect de Timiş, în perioada 2009 – 2010. Au urmat apoi 2 ani în care nu a activat în administraţie, pentru ca, în 2012, PSD să îl numească, după alegerile locale, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş. Din vara aceasta a devenit consilier judeţean, funcţie la care a renunţat pentru a merge în Parlament. Apoi şi-a depus mandatul de deputat pentru a reveni în Timiş şi pentru a prelua, de la Sorin Grindeanu, funcţia de preşedinte al CJT, după plecarea acestuia din urmă în fruntea Guvernului.

Sunteţi la primul mandat de preşedinte al CJ Timiş, deşi aveţi experienţă în cadrul instituţiei. Cum începeţi mandatul?

Da, este primul mandat de președinte, însă experiența celor patru ani de vicepreședinte îmi este foarte utilă acum deoarece cunosc instituția, oamenii cu care lucrez și, poate cel mai important, modul în care funcționează lucrurile. Îmi încep mandatul cu mult optimism, cu dorință multă și cu proiecte care, cred eu, sunt realizabile. În prima zi de mandat am avut o scurtă discuție cu angajații Consiliului Județean Timiș cărora le-am transmis care sunt așteptările mele de la ei. Apoi, individual, am discutat cu majoritatea directorilor din cadrul CJT, dar și ai instituțiilor din subordine. Sper că m-am făcut înțeles și că vom colabora bine. Nu am venit aici să schimb pe nimeni, nu am venit să concediez pe cineva. Este obligatoriu ca noi să lucrăm în echipă și să fim eficienți.

Care sunt priorităţile Consiliului Judeţean Timiş? Rămânem la lista de care vorbea Grindeanu sau noua conducere alte alte planuri pentru judeţ?

Calin-Dobra-foto2

În luna iunie, când au avut loc alegerile locale, noi, în frunte cu Sorin Grindeanu, am prezentat timișenilor o serie de proiecte pe care dorim să le realizăm. Nu erau proiectele lui Sorin Grindeanu, ale lui Călin Dobra sau ale altui candidat, erau ale Partidului Social Democrat și făceau parte din viziunea noastră de dezvoltare a județului Timiș. Sigur că vom merge pe aceeași linie, nu ne vom abate de la principiile noastre. Iar dacă vorbeam de priorități, putem aminti o nouă maternitate, dezvoltarea infrastructurii rutiere, atragerea de fonduri europene, o sală de sport demnă de un oraș ca Timișoara și, bineînțeles, realizarea centurii de sud.

Sunt câteva obiective absolut necesare pentru judeţul Timiş, pe care numai guvernul le poate realiza. Credeţi să se va întâmla asta? Vă bazaţi pe prietenul şi coelgul de partid Sorin Grindeanu?

Vă aminteam chiar acum de câteva proiecte și sigur că unele depind de banii pe care îi vom primi de la Guvern. Spre exemplu, pentru noua maternitate avem două variante: proiect transfrontalier Ungaria-România sau bani de la Compania Națională de Investiții. Vom vedea în perioada următoare care este calea mai rapidă de accesare a banilor. Sigur că pentru o serie de proiecte vom apela la Guvern și direct la prim-ministrul Sorin Grindeanu. Aici nu cred că e vorba de prietenie, ci de o guvernare responsabilă, iar premierul cunoaște foarte bine problemele și necesitățile Timișului. Sunt convins că va ajuta județul nostru, că Timișul va primi ceea ce merită. Nici nu cerem mai mult, doar să primim ceea ce ni se cuvine.

Cunoaşteţi foarte bine instituţia pe care o conduceţi. Ce aţi schimba în cadrul CJ Timiş?

Mi-aș dori să se schimbe ritmul de lucru, să fim mai eficienți, mai rapizi dacă doriți. Poate și mentalitatea unor angajați din cadrul Consiliului Județean Timiș ar trebui să se schimbe, dar lucrurile acestea nu pot fi făcute de pe o zi pe alta, e nevoie de puțin timp.

 Unul dintre proiectele importante este drumul de legătură cu autostrada, drumul pe Dumbrăviţa – Giarmata. În ce stadiu se află proiectul?

dumbravita-drum

Acesta este un proiect la care noi ținem mult și îl vrem realizat cât mai repede cu putință. Momentan, este în lucru, a fost trecut la priorități și urmează să fie depus până în 20 februarie. Apoi, trebuie să așteptăm rezultatele, nu mai depinde de noi, dar eu cred că vom obține finanțarea pentru că s-a lucrat serios la acest proiect.

O primă problemă de care v-aţi lovit imediat după instalarea în funcţie este cea legată de stadionul Dan Păltinişanu. Explicaţi-ne ce ştiţi dumneavoatsră că s-a întâmplat şi ce soluţii sunt pentru ca astfel de evenimente ruşionase să nu se mai întâmple.

Am aflat și eu din presă despre ceea ce s-a întâmplat la meciul echipei Timișoara Saracens. Meciul trebuia să se joace, parcă, într-o sâmbătă. Luni, la prima oră, i-am chemat pe cei responsabili de stadion pentru a-mi face o informare și a vedea ce este de făcut pentru a nu mai trece prin astfel de situații. Mi-a fost prezentată o corespondență între CJ Timiș și SCM Timșoara, club care, prin semnătura directorului Radu Țoancă, își asuma deszăpezirea suprafeței de joc. Acolo este o situație mai delicată legată de acea instalație de încălzire a gazonului… Aceasta a fost făcută de către echipa de fotbal ACS Poli Timișoara, dar nu a fost achitată în întregime, astfel că nu se poate face recepția. Practic, este ca și cum instalația nu ar exista. Ce ar fi de făcut? Cred că acest stadion, care este foarte vechi, are multe probleme care trebuie rezolvate, iar încălzirea suprafeței de joc este doar una dintre ele. Vom face o analiză în cel mai scurt timp și vom lua măsuri pentru că în 4 februarie începe Liga Națională de Fotbal și trebuie găsite variante pentru a se juca în condiții normale.

stadion-dan-paltinisanu-1-1024x532

O altă situaţie deloc uşoară de care v-aţi lovit deja a fost răfuiala cu focuri de arme din Calea Torontalului. Ştim că aţi chemat şefii de instituţii la o şedinţă de urgenţă. Ce le-aţi cerut? Şi, în acest context, este sigur judeţul Timiş sau Timişoara?

După ce am aflat ceea ce s-a întâmplat, i-am solicitat vicepreședintelui Consiliului Județean Timiș, Traian Stancu, care este și președinte al Autorității Teritoriale de Ordine Publică, să convoace membri ATOP într-o ședință de urgență. Mi se pare extrem de grav ceea ce s-a întâmplat și tocmai de aceea am cerut câteva informații din partea instituțiilor care anchetează acest caz. Aceste răfuieli de tip mafiot nu trebuie să mai aibă loc pe străzile Timișoarei și mă bazez pe profesionalismul organelor de anchetă pentru a preveni, pe viitor, astfel de incidente nefericite. Chiar dacă ATOP nu este un organism operativ, am vrut prin această reuniune extraordinară să punem față în față toate instituțiile cu atribuții în domeniul ordinii publice, Poliția națională, Poliția locală, Jandarmeria, ISU, dar și consilierii județeni și reprezentanții comunității. Prin ATOP ne-am angajat să susținem proiectele de modernizare ale Poliției, care are nevoie de dotări tehnice suplimentare, iar CJT poate aloca bani de la buget, prin intermediul ATOP.

De mulţi ani se vorbeşte despre zone metropolitane, despre unificarea micilor comune cu marile oraşe. Până acum în Timiş aşa ceva nu s-a întâmplat. Cum vedeţi problema regionalizării? Ar trebui sau nu ca micile localităţi din jurul Timişoarei, şi a Lugojului, de ce  nu, să devină cartiere?

Aceasta este o temă foarte complexă care nu ține de Consiliul Județean Timiș. În primul rând, trebuie analizat din punct de vedere economic ce înseamnă alipirea comunelor periurbane la orașe, mai apoi trebuie consultați și oamenii prin referendumuri, sunt mulți pași de făcut. Nu agreez în mod special această idee, eu cred că fiecare localitate se poate gospodări și dezvolta singură și avem exemple cât se poate de bune: Dumbrăvița, Sânandrei, Giroc, Șag, Ghiroda, Sânmihai și toate celelalte. Cât despre regionalizare, și aceasta a fost o temă larg dezbătută cu argumente pro și contra. Eu cred în ideea regionalizări, sunt convins că ar aduce beneficii, dar deocamdată este un subiect aflat în stand-by.

LĂSAȚI UN MESAJ