Droguri din Italia şi Spania ajung în discotecile cărăşene, via Timişoara!

760

La Reşiţa avem de-a face cu un consum „recreaţional” de substanţe interzise, susţin specialiştii. Poliția arestează, totuși, cu o oarecare frecvență consumatori dar și dealeri de droguri iar autoritățile sanitare raportează destul de des situații în care la UPU se prezintă persoane care prezintă caracteristici ale consumului de substanțe interzise.

Problema cea mai mare, însă, susțin specialiștii, este că mulți tineri – pentru că ei sunt cu precădere protagoniștii unor astfel de acțiuni – își produc droguri, să spunem, artizanale, combinând diverse substanțe care se găsesc în farmacii sau în alte unități comerciale. Traseul drogurilor cărășene vine de regulă din Spania sau Italia, după care substanțele ajung pe străzile Timișoarei, după care sosesc la consumatorii reșițeni sau caransebeșeni, ca să cităm zonele cele mai frecventate de traficanți sau consumatori.

Unii dintre specialiştii în droguri sau, mai degrabă, în efectele consumului de astfel de substanţe, susţin că e nepotrivit să vorbeşti de „droguri” uşoare, pentru simplul motiv că şi cele aşa-zis uşoare, cum e cannabisul, marijuana, opiul sau alte substanţe naturale, dau dependenţă şi modifică radical comportamentul consumatorului. Cms. Sorin Andrițoi, șeful Centrului Judeţean de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog din Reşiţa, admite că există o serie de discuţii în contradictoriu asupra pericolului pe care-l reprezintă aceste droguri, unii subestimându-l.

„Mie nu mi se pare potrivită expresia droguri uşoare, spune Andrițoi, pentru că ultimele studii atestă că, chiar şi cannabisul, considerat oarecum inofensiv, alterează uneori iremediabil starea celui care-l consumă frecvent şi dă dependenţă, la fel ca şi drogurile mai puternice.”

“Noi avem o colaborare cu secţia de psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgență din Reșița. De asemenea, colaborăm cu departamentul de prevenire a criminalităţii din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie. Dar nu putem oferi, în cadrul consumului de droguri, decât consiliere medicală şi psihologică, iar eventualele cazuri de spitalizare sunt trimise în alte judeţe.”

Cei care studiază acest fenomen consideră că în judeţ există aşa numitul consum de recreaţional de droguri. Adică, pe la petreceri, discoteci ori cu alte asemenea ocazii. Au mai existat, însă, și structuri de trafic destul de bine puse la punct, destructurate însă de polițiști.

Centrul de consilieri antidrog aparţine Inspectoratului General al Poliţiei Române dar se impune o colaborare strânsă cu medici și psihilogi, ceea ce se și întâmplă, potrivit cms. Sorin Andrițoi.

LĂSAȚI UN MESAJ