În Timiş, circa 40.000 de credincioşi ortodocşi sărbătoresc mâine Crăciunul pe rit vechi. Iar cum 30.000 dintre aceştia sunt sârbi, nu degeaba, în Banat, sărbătoarea e numită Crăciunul sârbesc.
Spectaculos în cadrul acesteia e ceremonialul aprinderii badnjak-ului, stejarul ce simbolizează sănătatea, puterea şi prosperitatea, care va avea loc în această seară, în Ajunul Crăciunului.
Conform tradiției, cu cât flăcările sunt mai mari și ies mai multe scântei, cu atât anul va fi mai bogat. La ritual iau parte și copiii, care aruncă în foc boabe de grâu. Acestea reprezintă fertilitatea și belşugul.
Tradițiile sârbești spun că în seara de Ajun şi prima zi de Crăciun se servesc specialităţi tradiţionale la o masă extrem de bogată în jurul căreia se strânge întreaga familie, pentru ca în cea de-a doua zi a Crăciunului să se viziteze rudele, naşii, finii, prietenii. În prima zi de Crăciun, sârbii pun pe masă celebra friptură ”pecejnica”, în timp ce ”desertul” îl constituie prăjitura tradiţională ”cesnica” – o prăjitură în interiorul căreia se găsește un bănuț, iar cel care găsește moneda se spune că va avea noroc tot anul.
Timişoara are trei biserici sârbești. Este vorba despre Biserica Ortodoxă Sârbă de la Vicariatul Sârbesc, situată în zona Cetate, dar și bisericile din cartierele Fabric şi Mehala.