Dezastrul care bate oricând la ușă! Ce se întâmplă în cazul unui cutremur de proporții în România

260

Raportat la riscurile la care este expusă țara, locuitorii României sunt printre cel mai puțin protejați din Europa. Și în interiorul țării există însă județe mai expuse și altele ceva mai sigure. O analiză realizată de Capital în funcție de frecvența de apariție a cutremurelor și inundației și raportat la numărul locuințelor asigurate relevă că partea de sud, mai ales Oltenia, și mai multe județe din Moldova sunt descoperite total în caz de calamitate.

La nouă ani de la înfiin­ţa­rea Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezas­tre­lor (PAID), România nu reuşeşte să iasă din situaţia paradoxală în care zonele mai puţin expuse la calamităţi sunt mai asigurate, iar locuitorii din judeţele expuse semnificativ aproape că nu au auzit de asigurarea locuinţei.

Este una dintre concluziile analizei realizate de Capital pe baza datelor oficiale publicate de-a lungul timpului de specialiştii în domeniu, de asigurători şi de instituţiile specializate.

În prezent, arată datele PAID, sub 1,7 milioane de locuinţe din România, adică circa 19% din total sunt asigurate împotriva riscurilor de cutremur, inundaţie şi alunecări de teren. Este unul dintre cele mai mici procente din Europa şi, mai grav, el arată o scădere drastică a numărului de locuinţe asigurate, de la circa 39% în 2009.

Multe dintre judeţele expuse la calamităţi, unde locuinţele au suferit daune importante din cauza cutremurului sau inundaţiei, au un nivel de asigurare aproape neglijabil.

Defapt, cele mai multe judeţe din România se află sub media de cuprindere în asigurare. Mai precis, 27 de judeţe din 40 au mai puţin de 19% din locuinţe asigurate, în timp ce doar 13 sunt peste 19%. Aproape întreg sudul ţării, zonă în care precedentele cutremure şi inundaţii au provocat daune importante este expus în caz de calamitate, cu un procent de asigurare sub media pe ţară. În aceeaşi situaţie sunt şi cele mai multe judeţe din Moldova.

Paradoxal, cele mai asigurate judeţe sunt cele din Ardeal şi Banat, acolo unde riscul de cutremur este limitat, iar cel de inundaţie cel mult moderat. Dacă în cazul Clujului (21%), al Aradului( 19%) sau al Timişului (30%), gradul de cuprindere ridicat este explicabil, aşa cum spun şi asigurătorii, de veniturile populaţiei, care sunt peste media ţării, atunci când vine vorba despre Bistriţa Năsăud, Covasna sau Mureş, nici măcar această explicaţie nu mai este valabilă.

În cele trei judeţe, venitul mediu este cel mult apropiat de media pe ţară. În aceste cazuri, explicaţia avansată de specialişti ţine de o mai veche cultură a asigurărilor, generată şi de apropierea de ţările din vest.

Judeţelor din Ardeal li se adaugă, în topul asigurărilor, Bucureştiul, Constanţa şi Prahova. În capitală, peste 38% din locuinţe sunt asigurate, dar acest procent este în primul rând rezultatul faptului că majoritatea caselor sunt luate pe credit, iar băncile îşi obligă clienţii să asigure locuinţa ipotecată.

De partea cealaltă, judeţe ca Vrancea (15%), Buzău(15,6%) sau Vaslui (8%), aflate în centrul zonei de unde au pornit cele mai distructive cutremure din România par să fie expuse total. Riscurile sunt cu atât mai mari cu cât în cele două judeţe au loc aproape anual şi inundaţii majore.

Cea mai tristă situaţie este însă în partea de sud, mai ales în Oltenia, unde există judeţe în care procentul caselor asigurate este neglijabil. În Teleorman, de exemplu, judeţ din care face parte Zimnicea, singurul oraş distrus aproape total de cutremurul din 1977, gradul de asigurare este doar 15%. În Olt şi Mehedinţi, judeţe cu risc de cutremur şi mai ales cu risc de inundaţie mare, doar 8% din case au asigurare în timp ce Gorj sunt sub 9%, în Dolj 13%, iar în Ialomiţa 12%.

Ce ar însemna un cutremur ca cel din 1977?

Pierderi financiare de peste 4,5 miliarde de euro. „Calculele realizate în baza modelelor de risc acceptate la nivel internaţional arată că, în cazul unui cutremur similar celui din 1977, doar Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor ar trebui să achite aproximativ 775 de milioane de euro“, a arătat, la o conferinţă de presă, Maya Popovic, director executiv la Willis Re, unul dintre marii reasigurători ai lumii.

Acest scenariu, explică Nicoleta Radu Neacşu, directorul general al PAID, a fost construit în funcţie de caracteristicile clădirilor şi ale pieţei de asigurări din România. În baza calculelor privind expunerea la risc, PAID achiziţionează, anual, programe de reasigurare. În prezent, acoperirea totală se ridică la 900 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că, pe un scenariu moderat, PAID se aşteaptă să plătească cel mult 900 de milioane de euro. Atenţie, însă, PAID se referă doar la expunderea pe care o are, adică sub 20% din totalul locuinţelor.

Extrapolând, pagubele generate de un cutremur ca cel din 1977 ar putea ajunge la de cel puţin cinci ori suma reasigurată de PAID, adică circa 4,5 miliarde de euro.

Mai mult decât atât, într-un scenariu negativ, PAID ar putea avea de achitat daune de circa 1,6 miliarde de euro.
Citește continuarea pe capital.ro

LĂSAȚI UN MESAJ