Dezastru în taberele școlare din Caraș-Severin! Din 11 mai funcționează doar una

163

Dezastrul s-a produs în anul 2007, atunci când România a intrat în Uniunea Europeană și trebuia să respecte normele europene în ceea ce privește igiena și cazarea, norme la care majoritatea acestor tabere școlare erau depășite total. Cum  bani de renovare nu au fost, clădirile au ajuns adevărate ruine, iar acum intervențiile trebuie făcute și la clădiri, nu numai la incinte și spațiile de cazare.

În anul 2010, la conducerea Direcției Județene pentru Tineret și Sport era același director care este și astăzi: Cătălin Hogea, doar că taberele erau în subordinea Ministerului Educației la acea vreme iar Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului interzicea reabilitarea taberelor închise. Din cele zece tabere din judeţ, care odinioară găzduiau 600 de elevi într-o singură serie, doar cea de la Râul Alb mai era deschisă!

În anul 1990, centrele de agrement din județul Caraș-Severin aveau o capacitate de cazare de 53.900 locuri, de care au beneficiat aproximativ 324.000 de elevi. Cele mai multe dintre taberele de odinioară mai există în prezent doar în amintirea celor care, între timp, au devenit adulţi.

Taberele Jervani, Cireşnaia, Brebu Nou, Maciova, Băile Herculane, Poiana Mărului, Delineşti, Valea Minişului şi Vila Klaus sunt închise de ani de zile. Unele dintre ele stau să se dărâme. Altele ar putea fi însă redate circuitului, cu investiţii nu prea mari. În timp ce acestea se degradează de la o zi la alta, Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, prin Direcţia Judeţeană pentru Tineret Caraş-Severin, le-a declarat ca fiind în conservare. Odată pus lacătul pe poarta unei astfel de tabere, niciun leu nu mai putea fi investit în reabilitarea lor. „Anul trecut s-a interzis investirea în alte tabere decât cele funcţionale”, declara în 2010 Cătălin Hogea, director al Direcţiei pentru Tineret. Mai grav este că aceste tabere nici nu pot fi concesionate sau vândute prea uşor. „Taberele nu pot fi înstrăinate decât prin Hotărâre de Guvern”, a mai spus Hogea. În tot acest timp, părinţii şi-ar dori să îşi poată trimite copiii în tabără, în locuri pe care le-au vizitat şi ei, atunci când erau elevi.

Tabara Vila Klauss

Fostă vilă regală și monument istoric de interes local, Vila „Semenic”, cum a fost ea numită inițial, a fost edificată în anul 1808 și a suferit refaceri importante în anul 1853; este așezată la o altitudine de 780 m, pe valea inferioară a râului Bârzava și la poalele munților Semenic. Clădirea este la 35 km de Reșița și la 26 km de Platoul Semenicului. Numele actual i-a fost atribuit ceva mai târziu, dacă este să dăm crezare istoricului Mircea Rusnac. Acesta are un citit blog despre istoria Banatului (https://istoriabanatului.wordpress.com/) în care scrie că „din 1864-1865, din iniţiativa administratorului forestier Julius Radler s-a revenit la plutitul lemnelor. În dreptul actualei Vile Klaus a fost ridicat un mare stăvilar de 76 m lungime, 11,5 m înălţime şi 26 m lăţime. (p. 25-26) Denumit „Klause”, acesta avea să dea numele locului respectiv. În torentul creat artificial prin deschiderea sa, lemnele parcurgeau cei 38 km până la Reşiţa în 6,5 ore”.

Potrivit unor date din anul 2007, Vila avea o capacitate de cazare de 80 locuri/serie; iar din totalul de locuri, 60 sunt permanente. Pe atunci, cazarea se făcea în vilă – 60 de locuri, iar 20 de locuri în căsuțe de câte 4 locuri. Tabăra dispunea de instalație de încălzire centrală pentru sezonul rece, instalații sanitare, apă rece, apă caldă, dușuri, dar toate sunt învechite și nu mai respectă standardele europene, trebuind refăcute.

Tot în 2007 erau recomandate, drept căi de acces, stația de debarcare gara CFR Reșița Sud, distanța până la tabara fiind de 42 km. Tabara dispunea de aparatură audio-video, discotecă, parc de joacă și recreere;

Obiective și trasee turistice: se pot face drumeții montane pe Semenic, la peștera Comarnic, la Lacul de acumulare Gozna, cu posibilități de agrement și pescuit; excursii cu autocarul: Reșita – Timișoara – Buziaș – tabără; Reșița – Caransebeș – Sarmisegetusa – Castelul Huniazilor – Cetatea Deva – Hațeg – Reșița; Reșița– Caransebeș – Orșova – Porțile de Fier I – Drobeta Turnu Severin – Băile Herculane – Valea Timișului – Reșița – tabără;

Anul 2006, când majoritatea acestor tabere mai erau funcționale, sau măcar se mai spera în funcționarea lor, Direcția Taberelor le descria astfel:

Tabăra Băile Herculane

Aşezarea

  • Aşezată la 168 m altitudine în apropierea staţiunii Băile Herculane, pe şoseaua europeană ce leagă Bucureştiul de Timişoara. Capacitate de cazare

Tabăra dispune de 120 locuri de cazare/serie;

Din totalul de locuri 40 sunt permanente

Condiţii de cazare

  • Cazarea se face în vila în camere de 6-8-10 locuri şi în Casa Turcu, în camere de 4-5 locuri,cu instalaţii sanitare interioare;

Căi de acces

Staţia de debarcare este gara CFR Herculane, distanţă până la tabăra fiind de 150m.

Dotări suplimentare

tabăra dispune de aparatură audio-video, club, discotecă, teren de sport;

Obiective şi trasee turistice:

din tabăra se pot face plimbări pe Valea Cernei şi staţiunea Băile Herculane, la ştrandul termal “7 Izvoare”; excursii pe următoarele trasee:

–      tabără – Reşiţa – Semenic- Trei Ape -Reşiţa – tabără;

–      tabără – Caransebeş – Lugoj – Timişoara – Buziaş – tabără;

–      tabără – Valea Minisului – Oraviţa – Moldova Nouă – Clisura Dunării Orşova – tabără;

–      tabără – Hidrocentrala Porţile de Fier I – Drobeta Tr. Severin – tabără.

 Tabăra Valea Minișului

Aşezarea

  • Aşezată la 198 m altitudine, pe şoseaua ce străbate Valea răului Miniş la 13 km de Anina şi 21 km de Bozovici. Capacitate de cazare

Tabăra dispune de 120 locuri de cazare/serie, sezonieră.

Condiţii de cazare

  • Cazarea se face în vilă în camere de 4-6-8-10 locuri cu instalaţii sanitare interioare şi exterioare.

Căi de acces

Staţia de debarcare este gara CFR Reşiţa Sud, distanţă până la tabără fiind de 55 km;

Staţia de debarcare este gara CFR Băile Herculane, distanţă până la tabără fiind de 85 km.

Dotări suplimentare

tabăra dispune de aparatură audio-video, discotecă, teren de handbal;

Obiective şi trasee turistice:

se pot face drumeţii pe Valea Minișului la cascada Bigar şi la paralela 45; excursii pe următoarele trasee:

–      tabără – Oraviţa – Timişoara – tabără;

–      tabără – Reşiţa – Semenic – tabără;

–      tabără – Băile Herculane – tabără;

–      tabără – Orşova – Clisura Dunării – tabără.

Tabăra Poiana Mărului

Aşezarea

  • Aşezată la 720 m altitudine, în zona de contact a Munţilor Țarcu cu Muntele Mic, la 25 km de Oţelul Roşu şi 50 km de Caransebeş. Capacitate de cazare

Tabăra dispune de 70 locuri de cazare/serie, sezonieră.

Condiţii de cazare

  • Cazarea se face în 2 vile în camere de 6-8-10-12 locuri cu instalaţii sanitare interioare.

Căi de acces

Staţia de debarcare este gara CFR Caransebeş, distanţa până la tabăra fiind de 50 km;

Staţia de debarcare este gara CFR Băile Herculane, distanţa până la tabăra fiind de 85 km.

Dotări suplimentare

tabăra dispune de aparatură audio-video, discotecă, teren de handbal şi fotbal, un bazin de înot;

Obiective şi trasee turistice:

se pot face drumeţii pe Valea râului Bistra, Poiana Mărului, pe Muntele Mic; excursii pe următoarele trasee:

–      tabără – Sarmisegetusa – Castelul Huniazilor – Cetatea Deva – Haţeg – tabără;

–      tabără – Caransebej – Lugoj – Timişoara – Buziaş – tabără;

–      tabără – Băile Herculane – tabără;

–      tabără – Geoagiu Băi – tabără;

–      tabără – Reşiţa – Semenic – tabără;

–      tabără – Cariera de Marmură Ruşchiţa;

–      tabără – Valea Timişului – Orşova – Clisura Dunării.

 Tabăra Brebu Nou Semenic

Aşezarea

situată pe unul din versanţii Munţilor Semenic, la 1000 m altitudine, în comuna Brebu Nou, la o distanţă de 55 km de Municipiul Reşiţa şi 15 km de platoul Semenicului.

Capacitate de cazare

Tabăra dispune de 40 locuri de cazare/serie, sezonieră.

Condiţii de cazare

  • 5 camere (2 camere cu câte 10 locuri, 1 camera cu 15 locuri şi 1 camera cu 5 locuri)
  • grup sanitar exterior.

Căi de acces

gara CFR Reşiţa + 55 km transport auto

Obiective şi trasee turistice:

drumeţii pe muntele Semenic, platoul munţilor Semenic, Lacul Vulturilor, Lacul de acumulare şi staţiunea Trei Ape (la 1,5 km de tabără), Satul turistic Gărâna (la 5 km), Oraşul Reşiţa, Peştera Comarnic.

Unele retrocedate, altele încă își așteaptă reabilitarea

Alte două tabere, cea de la Maciova şi cea de la Poiana Mărului de la poalele Muntelui Mic, au fost retrocedate proprietarilor în baza Legii 10/2001. Taberele din Caraş-Severin erau de mărime mică înspre medie şi aveau între 50 şi 120 de locuri de cazare.

Veste bună pentru Vila Klaus

Pentru că este o clădire monument istoric și că oricum trebuie reabilitată, Direcția Județeană pentru Tineret și Sport Caraș-Severin a scris un proiect pe care l-a depus la minister pentru reabilitarea acesteia și introducerea ei în circuitul taberelor școlare. Este vorba despre un proiect de reabilitare de aproximativ 7 milioane de lei, reabilitare care are nevoie și de acordul Ministerului Culturii prin Direcția Județeană pentru Cultură, fiind monument istoric clasa B.

Viitorul acesteia stă, oricum, în pixul ministerului de resort căci, dacă nu se vrea alocarea acestei sume de bani propusă de DJST pentru reabilitare, există și o solicitare din partea Consiliului Județean Caraș-Severin de preluare a acesteia pentru a fi reabilitată pe fonduri europene, așa cum s-a făcut și cu clădirea Palatului Cultural din Reșița.

LĂSAȚI UN MESAJ