La un an după ce a fost aprobată, legea care obligă marile magazine să aibă pe rafturi 51 la sută produse alimentare româneşti primeşte modificări din partea Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaţilor.
Schimbările sunt cerute de Comisia Europeană, care ameninţă că sancţionează România dacă limitează accesul altor mărfuri. Deputaţii vorbesc acum de produse autohtone, care ajung în supermaketuri printr-un parteneriat direct între producătorii locali şi comercianţi.
Deputaţii din Comisia de Agricultură s-au inspirat din legislaţia altor ţări şi au făcut câteva schimbări care ţin mai mult de nuanţă. Produsele româneşti au devenit autohtone, iar lanţul scurt de aprovizionare care prevede ca alimentele să ajungă de la fermier în magazine, fără intermediari, a fost înlocuit cu sintagma parteneriat direct. Pentru că altfel, s-ar fi înţeles că şi produsele din vestul Europei ar putea face parte din acest lanţ.
Ioan Munteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor: „Nu apare în text 51% produse româneşti, ci apare 51% produs autohton, care tradus din orice dicţionar înseamnă de fapt al nostru. Şi atunci care este diferenţa între autohton și românesc? Pentru noi, nicio diferenţa, dar pentru legislaţia europeană este, pentru că ei nu permit să foloseşti sintagme ale ţării din care eşti.”
O nouă modificare prevede ca plata produselor proaspete să fie făcută către producători, în termen 7 zile lucrătoare.
Toate aceste modificări au ajuns la Comisia Europeană, care în urmă cu câteva luni ameninţă România cu sancţiuni de 1,8 milioane de euro. Între timp, hipermarketurile caută producători locali. Dar nu de teama legii, spun reprezentanţii marilor magazine. Ci pentru că aşa este cererea: clienţii să mănânce produse româneşti.
Dacă modificările vor fi aprobate de Comisia Europeană, legea privind comerţul alimentar ar putea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2018.