De astăzi se va auzi pe tot globul urarea: 新年快乐 (xīnniánkuàilè)

171

Cu toate că, în Timișoara, cu câțiva ani în urmă, era un număr mai mare de cetățeni veniți din Orientul Îndepărtat, cu preponderență din China, după criza economică de anii trecuți s-au reorientat spre alte zări. Acum au mai rămas la noi în oraș mai puțin de 1000, cu studenți cu tot. Din aceștia, cei mai mulți sunt din China. Nu va fi lucru de mirare dacă cineva vă salută cu cuvintele: „Șin Ni Quai Lă!”, adică o traducere aproximativ fonetică pentru o ureche de bănățean a celei mai populare urări de an nou din limba chineză.

Un om de afaceri ce se ocupă cu comerțul de peste un deceniu pe strada Brâncoveanu ne-a adus câteva lămuriri legate de anul nou chinezesc. „Acum, la final de ianuarie, mai exact pe data de 28, este sărbătoarea de An Nou. Este cea mai importantă sărbătoare a anului. Din 29 ianuarie vom intra în anul cocoșului de foc. Este de aceeași importanță ca și Crăciunul la români. Și la fel ca la voi este important ca toată familia să fie reunită în aceste zile. În prima zi, adică pe 29, toată familia se adună de pe unde este plecată la masa comună. Se gătesc foarte multe feluri de mâncare. Fiecare ar trebui să guste măcar din fiecare fel, chiar dacă sunt peste douăzeci. Felul de bază sunt unele găluște umplute cu carne fie de porc, fie de vită. Seamănă cu colțunașii de aici din Banat, doar că se fierb la aburi. Nu este deloc politicos să nu încerci fiecare fel sau să nu consumi tot din farfurie. E ca și cum ai desconsidera pe cel ce a făcut pregătirile. De asemenea se apreciază mult ouăle și laptele, cat mai naturale, dacă se poate de la ferma unui țăran. Nu prea se folosesc alimentele congelate. Dacă e posibil, ar trebui să fie în fiecare zi ceva proaspat de la piață.”

an nou 2

„A două zi se petrece cu rudele imediat urmatoare în importanță. Este un semn de prosperitate să fie totul în culoarea roșie. Ne îmbrăcăm în roșu, chiar și lenjeria ar trebui să fie asortată la culoare” ne explică domnul Deng.

„Se fac eforturi mari de a pleca acasă, în țara natală, chiar de departe, din Europa, pentru a fi alături de familie. Sărbătoarea ține două săptămâni dar cine poate își mai ia câteva zile libere sau de concediu pentru a sta chiar și o lună. Majoritatea se adaptează destul de greu la limba română și la început nu știu prea multe în afară de fotbal și evident de Hagi. De România nu prea au auzit prea mulți dar odată ajunși aici le plac locurile și oamenii. Nu prea se grupează pe naționalitate ci sunt deschiși la oricine și încearcă să trecă peste bariera limbii. Cu câțiva ani în urmă erau mai multe familii asiatice cu afaceri în Piața Traian ce vorbeau fluent limba maghiară cu clienții lor sau chiar între ei”.

an nou1

Anul Cocoşului de Foc

Cocoșul este considerat a fi muncitor, activ şi cu un puternic simţ al umorului.

Cei născuţi în anul cocoşului sunt persoane cu un puternic simţ al observaţiei, muncitori, plini de resurse, curajoşi şi talentaţi. Se poate spune că aceştia se numără printre cei mai carismatici şi atractivi nativi ai zodiacului chinezesc. Cocoşii se simt în mediul lor doar atunci când sunt înconjuraţi de mulţime, de aceea tind să aibă grupuri mari de prieteni şi preferă carierele care îi pun în contact cu oamenii.

Anul Cocoşului de Foc este unul puternic, dar va valorifica integritatea şi eficienţa. Cei nativi în acest an au grijă de aspectul lor, precum un mândru cocoş care îşi expune penajul superb, multicolor; este un an în care aparenţele şi prima impresie vor cântări enorm. De asemenea, nu își asumă prea multe riscuri, ci urmăresc constant acea cale cu rezultat previzibil, despre care se știe că a funcţionat şi în trecut.

Deci sunt vești pozitive pentru cei ce cred că horoscopul chinezesc li se potrivește cel mai bine.

GUO NIAN anunță anul nou și apropierea primăverii

Chiar dacă se folosește un alt mod de a măsura timpul decât cel impus de calendarele occidentale, în Orientul Îndepărtat se sărbătorește cu mare fast și bucurie înnoirea anului.

Calendarul chinez este un calendar astronomic complex ce se bazează pe ciclurile lunare, dar foloseste şi elemente din ciclul solar de un an.

Dificultatea calculării calendarului chinez se datorează faptului că acesta nu ia în considerare valorile medii, ci se bazează pe datele astronomice exacte ale poziției lunii și soarelui. Din acest motiv anul nou din calendarul chinez cade pe a doua, mai rar a treia, lună nouă, după Solstițiul de iarnă, între 21 ianuarie și 21 februarie. E cam la fel cu calcularea Paștelui de către mai marii bisericilor creştine.

an nou 3

Noul An Chinezesc, ca și cel din Occident,  este încărcat de ritualuri și obiceiuri. Originea sărbătorii se pierde în vechime. Toată lumea o respectă ca Festivalul Primăverii, ce durează 15 zile. Noul An Chinezesc este cunoscut sub denumirea de Festivalul Primăverii deoarece se consideră că după festival va începe primăvara. Se spune că „NIAN”, care în limba chineză modernă înseamnă doar „an” a fost demult numele unui monstru care începea să mănânce oameni înainte de începerea noului an.

Ajunul Anului Nou sărbătorit de asiatici  este chiar şi mai plin de tradiţii şi ritualuri care sunt respectate cu stricteţe, de la alimente până la veșminte. La cină se începe de obicei cu fructe de mare şi găluşte. Printre specialități se numără creveții, pentru vioiciune şi fericire, stridiile uscate  pentru ca toate lucrurile să fie bune, salată de peşte crud, despre care se spune că aduce noroc şi prosperitate, Fai-hai (părul îngerilor), o algă de mare pentru belșug, şi găluşte fierte în apă. Îmbrăcămintea, mai mult ca alte dăți, trebuie să fie de culoare roşie, deoarece se crede că alungă spiritele rele. Albul și negrul se evită din cauza asocierii cu doliului aşa că se evită aceste culori în Ajun.

În ziua de Anul Nou există un alt obicei interesant, Plicul Roşu. Persoanele căsătorite sau mai în vârstă oferă copiilor şi tinerilor necăsătoriţi bani în plicuri neaparat roşii. Apoi familia pleacă să felicite rudele iar apoi vecinii. La fel ca şi în Occident, de Anul Nou vechile certuri se fac uitate şi toţi se bucură de venirea noului an. Aici apare de asemenea o analogie cu obiceiul uratului de la noi când copii și tineretul capătă, pe lângă mere și colaci, sume de bani.

Spre finalul zilelor de sărbătoare se mai întâmplă un moment deosebit. Este așa numitul Festival al Felinarelor, sărbătorit cu cântece, dansuri şi un spectacol al lanternelor  colorate.

Povestea anului nou

Una dintre legende spune că monstrul NIAN avea o gură atât de mare încât putea înghiţi mai mulţi oameni deodată. Într-o bună zi însă, un bătrân a promis că va înfrânge monstrul. Bătrânul i-a spus monstrului: „ Mă întreb dacă poţi înghiţi şi alte creaturi de pe acest pământ în afară de oameni, care nu sunt o pradă pe măsura ta?” şi astfel monstrul şi-a schimbat obiceiurile sângeroase. Bătrânul a fost văzut dispărând călare pe monstrul NIAN. Mai târziu s-a aflat că era un zeu nemuritor. După plecarea monstrului, oamenii au început din nou să se bucure de o viaţă paşnică. Înainte de a pleca, bătrânul le-a spus oamenilor să aşeze în fiecare an la ferestre şi uşi decoraţiuni pe hârtie roşie pentru a-l speria pe NIAN în cazul când acesta ar fi încercat să se întoarcă, şi asta pentru că roşul era culoarea care îl înspăimântă cel mai tare pe monstru, dar bucură oamenii. De atunci, tradiţia zilei în care NIAN a fost alungat este continuată din generaţie în generaţie. Termenul  „GUO NIAN” care însemna şi „a scăpa de NIAN” a devenit astăzi „a sărbători (Noul) An”.

Mâncăruri

an nou4

Mâncarea joacă un rol important pe tot parcursul Festivalului Primăverii. Multe dintre felurile de mâncare gătite cu această ocazie sunt servite deoarece sunt privite ca simboluri aducătoare de noroc. De exemplu, peştele (yu) reprezintă „a avea îndeajuns pentru a da şi la alţii”, usturoiul (chiu-tsai) înseamnă „ce durează”, guliile (tsai tou) se referă la „prevestiri bune” iar chiftelele de peşte (yu-wan) şi cele de carne (jou-wan) reprezintă „reunirea”. Tot acum se prepară şi gustări despre care se spune că aduc noroc, cum ar fi de exemplu o cremă din făină de orez (mien-kao) despre care se spune că face pe cel ce o mănâncă „să avanseze către un post mai bun şi spre prosperitate pas cu pas”.

Tot de Anul Nou, chinezii servesc un peşte întreg, ce simbolizează abundenţa, şi un pui, pentru prosperitate. Puiul trebuie să aibă cap, coadă şi picioare pentru a simboliza desăvârşirea. Tăiţeii nu trebuie să fie tăiaţi deoarece ei reprezintă viaţă lungă. Cantităţile imense de mâncare preparată în această perioadă sunt menite să simbolizeze abundenţa şi bogăţia casei în care sunt servite.

Credințe de anul nou chinezesc

Toată casa trebuie să fie curată înainte de Anul Nou. În Ajunul Anului Nou toate măturile, periile, cârpele de praf, etc sunt lăsate deoparte. Nu se mătură sau nu se şterge praful în ziua Anului Nou deoarece se consideră că astfel se mătură şi norocul. După prima zi a Anului Nou, se poate mătura podeaua. Începând de la uşă, gunoiul e măturat spre centrul camerei iar apoi aşezat în colţurile camerei de unde nu poate fi luat şi aruncat decât în a 5-a zi. În nici o circumstanţă, gunoiul aşezat „la păstrare” în colţurile camerei nu trebuie să fie călcat în picioare. Există superstiţia că dacă mături gunoiul peste pragul uşii, vei înlătura în acest fel şi un membru al familiei. Deasemenea, dacă scoţi gunoiul din casă pe uşa din faţă scoţi astfel şi norocul familiei din casă; de aceea întotdeauna gunoiul se mătură spre interior şi trebuie scos pe uşa din spate.

Aprinderea de artificii în Ajunul Anului Nou este modalitatea prin care chinezii se despart de anul vechi şi îl primesc pe cel nou. La miezul nopţii, toate uşile şi chiar şi ferestrele trebuie să fie deschise pentru a permite vechiului an să iasă.

Toate datoriile trebuie plătite înainte de miezul nopţii. În această zi nu se împrumută nimic, deoarece se consideră că cel ce face acest lucru acum, va împrumuta tot anul următor.

În această zi chinezii se feresc să folosească un limbaj urât sau cuvinte care aduc ghinion. Termenii negativi şi cuvântul „patru” (Ssu) care este asemănător cuvântului „moarte” nu trebuie pronunţaţi. Nu trebuie amintită moartea iar poveştile cu stafii sunt total interzise. Referirea la anul ce se încheie este deasemenea evitată deoarece totul trebuie să fie orientat spre noul an şi spre un nou început.

Dacă plângi în ziua Anului Nou, vei plânge tot anul. De aceea obrăzniciile copiilor sunt tolerate în această zi.

În această zi nu se spală părul deoarece se consideră că astfel se îndepărtează norocul pentru noul an. Hainele în culori roşii sunt preferate pentru această sărbătoare. Roşul este considerată o culoare ce transmite fericirea şi care îi poate aduce celui care o poartă un viitor fericit şi luminos. Se crede că atitudinea şi felul în care arătăm în timpul sărbătoririi Anului Nou dau tonul pentru restul anului.

Prima persoană întâlnită şi primele cuvinte auzite în noul an sunt semnificative pentru ceea ce urmează să se întâmple acelei persoane pe parcursul anului. E un semn bun dacă se văd sau se aud păsărele sau vrăbii cu penaj roşu.

Se consideră că aduce ghinion să adresezi urări cuiva ce se află în dormitor, de aceea toată lumea, chiar şi cei bolnavi, se îmbracă şi stau în sufragerie pentru a întâmpina oaspeţi. În această zi nu se folosesc cuţite sau foarfeci pentru că astfel se poate „tăia” norocul.

LĂSAȚI UN MESAJ