Cum și-a bătut joc Secția Parchetelor Militare de Dosarul Revoluției?

145

Bogdan Licu, prim‐adjunct al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a infirmat ordonanta nr.11/P/2014 din 14 octobrie 2015 Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Parchetelor Militare, ca fiind netemeinica si nelegala si redeschiderea urmaririi penale in cauza.

Totodată, s-a dispus redeschiderea urmaririi penale, care se supune confirmarii jucatorului de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie caruia ii vor fi transmise de indata ordonanta, impreuna cu dosarul cauzei.

În ordonanță, Bogdan Licu subliniază că motivarea ordonantei Secției Parchetelor Militare este extrem de succinta, formulata in termeni generali si total neconvingatoare, iar în cuprinsul solutiei nu este reconstituita decat partial si trunchiat desfasurarea evenimentelor.
Daca pentru perioada 17‐22 decembrie 1989 succesiunea acestora este prezentata in general in mod coerent, pentru perioada de dupa 22 decembrie se apreciaza doar ca a fost caracterizata „prin vid de putere, stare de confuzie, panica si haos”.

Din modul de desfasurare a anchetei, astfel cum acesta se contureaza din analiza actelor si lucrarilor dosarului, insa, rezulta ca nu a existat o preocupare pentru stabilirea aspectelor esentiale referitoare la evenimentele din perioada 17‐30 decembrie 1989.

Ancheta nu stabileste si nici nu si‐a propus sa stabileasca cine anume trebuia sa exercite comanda armatei si cine a exercitat‐o efectiv, luand in considerare numirea generalului Victor Stanculescu in functia de ministru al Apararii Nationale, revenirea generalului Stefan Gusa, seful Marelui Stat Major al Armatei de la Timisoara in ziua de 22 decembrie, demisia guvernului Dascalescu, difuzarea informatiei potrivit careia generalul Nicolae Militaru a preluat comanda armatei.

In perioada 1990‐1998, in dosarul 97/P/2990 cat si in celelalte 136 de dosare conexate la acesta, au fost audiati circa 5000 de martori si peste 700 de parti vatamate.
In perioada 2004‐2009, perioada in care cauza s‐a aflat in instrumentarea Sectiei Parchetelor Militare, au fost audiate in cauza peste 13.000 de persoane in calitate de martori sau parti vatamate, numar care este aproape identic cu numarul de adeverinţe eliberate de Secţia Parchetelor Militare spre a servi la preschimbarea certificatelor de revoluţionar.
Multe din persoanele audiate in aceasta perioada fusesera audiate si anterior (1990‐1993), iar depozitiile acestora au un caracter general privind evenimentele din decembrie 1989, fara a se tinde catre stabilirea unei anumite situatii de fapt.

In cele mai multe din cazurile in care este vorba despre decesul unor persoane nu au fost facute autopsii, fara sa existe vreo justificare pentru neefectuarea acestora. Rapoartele de constatare medico‐legala sunt, in general, foarte sumare.

Putinele expertize balistice efectuate nu au stabilit decat tipul munitiei folosite precum si tipurile de arma care o utilizeaza, dar armele cu care s‐a tras efectiv nu au fost identificzte, pe cale de consecinta nici tragatorii.
Nu au fost identificate toate fortele militare sau civile participante la reprimarea manifestantilor.

Desi Serviciul Roman de Informatii a intocmit un document amplu referitor la evenimentele din decembrie 1989, acesta nu se regaseste in dosarul de urmarire penala si nici nu rezulta ca s‐ar fi facut vreun demers in vederea obtinerii acestuia.

LĂSAȚI UN MESAJ