Cum s-a privatizat ENEL Banat și bezna în care compania italiană lasă Timișoara noapte de noapte 

1084

Dezmembarea unuia dintre cei mai mari coloși comuniști, Electrica, furnizorul unic de energie înainte de 1989, în mai multe societăți regionale, divizate, la rândul lor, în societăți de infrastructură, de furnizare sau de întreținere, a generat grave probleme patrimoniale în tot Banatul.

Falimentul previzibil al unora dintre acestea, care, prin divizare, au primit efectiv în dar părți din patrimoniul fostei Electrica, a făcut ca o serie de clădiri importante, viabile economic și, unele, situate în zone centrale ale orașelor bănățene, nu numai să se ruineze, ci să devină adevărate amenințări pentru siguranța trecătorilor.

Semnalam cu câteva săptămâni în urmă cititorilor noștri situația de pe strada Pestalozzi din Timișoara, generată de o clădire care a aparținut RENEL și care, după divizarea societății, a ajuns la celebra SISEE (SC Servicii Energetice Banat SA), acum în faliment.

Furtuna s-a dus, iar acoperișurile fostului RENEL stau să cadă peste oameni

Pericolul pândește trecătorii pe strada Pestalozzi, acolo unde, în urma furtunii din 17 septembrie, acoperișul unei foste clădiri a ex-companiei Renel stă să cadă peste trecători.

În multe alte locuri din Timișoara, precum parcurile în care zeci de crengi au rămas nemișcate de la pământ, în urma furtunii devastatoare, urmele dezastrului provocat de furia naturii nu au fost nici acum înlăturate. Fosta Fabrică de Țigări a fost și ea afectată destul de mult de furtună, bucăţile care lipsesc din acoperiş putând fi observate de la distanță, de pe Podul Iuliu Maniu.

Nepăsare, nepăsare, dar când pericolul pândește, iar viețile oamenilor sunt puse în pericol, nu mai e cazul de indiferență! Un exemplu de luat în seamă este actuala clădire a SISEE-ului, de pe strada Pestalozzi, unde acoperişul a fost smuls cu totul de furtună, bucăți mari din acesta căzând până la gardul de la stradă. Cel mai grav este că unele dintre bucățile de acoperiș au rămas suspendate și pot să pice oricând, rănindu-i pe trecătorii de pe aleea din fața clădirii. Dar pare că nimănui nu-pasă de pericolul la care sunt expuși oamenii. Aceștia circulă pe trotuare pline de cabluri, crengi rupte și bucăți de acoperiș.

Timişoara, Capitală Europeană a Culturiia ajuns un oraş al dezordinii şi al haosului, unde fiecare face ce vrea şi cum îl taie capul, fără ca nimeni să ia vreo măsură.

Falimentul SISEE umple Banatul de ruine

Compania SC Servicii Energetice Banat SA sau SISEE, cum este cunoscută, după moda siglelor, a apărut în anul 2011, în urma divizării fostului CONEL, cel care a preluat patrimoniul ENEL. La acea vreme, Guvernul a decis împărțirea CONEL în societăți de producție (divizate și ele pe tipul de generare al curetului electric: hidro, termo sau nuclear), societăți de transport, societăți de furnizare și, binențeles, societăți de service, cele care urmau să asigure mentenanța și intervențiile autorizate în sistem, rol pe care îl avea, pentru regiunea Vest (Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara), și SC Servicii Energetice Banat SA. Electrica Serv a fost împărțită în cinci firme de servicii, „pentru eficientizare”. Electrica Serv, filiala de întreţinere şi servicii a Electrica SA, a fost divizată în 2011 în cinci societăţi cu personalitate juridică, care au avut ca obiect de activitate derularea de lucrări utilitare pentru electricitate şi telecomunicaţii.

Înfiinţarea societăţilor se face (…) prin divizare parţială, fără lichidarea Electrica Serv”, se arată într-o Hotărâre de Guvern (HG), elaborată de Ministerul Economiei.

Cele cinci societăţi noi sunt: Servicii Energetice Banat, Servicii Energetice Dobrogea, Servicii Energetice Moldova, Servicii Energetice Oltenia şi Servicii Energetice Muntenia şi vor fi deţinute de distribuitorul şi furnizorul de energie Electrica SA.

Firmele au activat în zonele de distribuţie a electricităţii deservite de operatorii privaţi CEZ (Cehia), Enel (Italia) şi E.ON (Germania).

După privatizarea filialei Electrica din Banat, Electrica Serv a pierdut o serie de lucrări, ca urmare a strategiei companiilor private de reducere a costurilor de mentenanţă.

Din acest motiv, Electrica Serv a înregistrat pierderi şi a trebuit să concedieze colectiv 1.705 de salariaţi, în 2008 şi 2009. În 2011, Electrica Serv avea 8.100 de angajaţi.

În zonele cu operatori de distribuţie privatizaţi, sucursalele Electrica Serv din Banat, Dobrogea, Moldova şi Oltenia au avut, la sfârşitul anului 2009, un rezultat negativ. De asemenea, s-au înregistrat scăderi ale fluxului în numerar în aceste zone şi nu s-au mai putut plăti obligaţiile la bugetul consolidat al statului. Întrucât sucursalele care înregistrează pierderi nu au personalitate juridică, neplata datoriilor la bugetul de stat duce la imposibilitatea participării Electrica Serv la licitaţiile organizate de operatorii de distribuţie, se arată în nota de fundamnetare a proiectului de HG. Intenţiile autorităţilor de eficientizare, reorganizare sau privatizare a Electrica Serv datează încă din 2007, dar fără ca procesele să fie finalizate.

Însă durata de viață a Servicii Energetice Banat a fost de numai câțiva ani, companiile private făcându-și propriile firme de mentenanță și service, astfel că SISEE a rămas să lucreze mai mult pentru Transelectrica. În august 2014, Tribunalul Timiș decidea insolvența societății, iar Management Reorganizare-Lichidare Filiala Timiș SPRL a fost numit lichidator judiciar. De ceva ani acesta se chinuie să vândă la licitație uriașul patrimoniu al societății, patrimoniu care, pe zi ce trece, se ruinează tot mai mult.

Clădirea cu acoperișul luat de furtună de pe strada Pestalozzi este chiar sediul societății și este deja scoasă la licitație, împreună cu alte zeci de clădiri din principalele orașe ale Banatului. Doar pentru clădirea de pe Pestalozzi, lichidatorul judiciar cere 20 de milioane de lei, fără TVA.

Fondul Proprietatea și-a vândut participațiile deținute la filialele Electrica pentru 752 milioane lei

Fondul Proprietatea (FP) și Electrica SA au raportat, miercuri, simultan, către Bursa de Valori București, semnarea unor contracte prin care Fondul Proprietatea și-a vândut participațiile deținute la filialele Electrica, valoarea totală a tranzacției fiind de 752 de milioane de lei.

„Franklin Templeton Investment Management Ltd. United Kingdom Sucursala Bucureşti, în calitate de administrator de investiţii al FonduluiProprietatea SA, dorește să informeze acționarii că Fondul a vândut astăzi participațiile sale în filialele Societății Energetice Electrica SA. Valoarea totală a tranzacției se ridică la suma de 752.031.841 de lei”, se arată în comunicarea publicată pe site-ul Bursei.

Potrivit FP, care raportează, în calitate de vânzător, detaliile tranzacțiilor sunt următoarele:

1) Electrica Furnizare SA a fost vândută către Electrica și Societatea Filiala de Întreținere și Servicii Energetice Electrica Serv SA, pentru un preț de vânzare total de 167,07 milioane de lei;

2) Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Nord SA a fost vândută către Electrica și Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Muntenia Nord SA, pentru un preț de vânzare total de 201,7 milioane de lei;

3) Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Muntenia Nord SA a fost vândută către Electrica și Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Sud SA, pentru un preț de vânzare total de 209.74 milioane de lei;

4) Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Sud SA a fost vândută către Electrica si Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Nord SA, pentru un preț de vânzare total de 173,5 milioane de lei.

Fondul Proprietatea a raportat, în luna iulie 2017, începerea procedurilor de vânzare către Electrica a participațiilor minoritare deținute în subsidiarele companiei energetice, valoarea anunțată atunci a tranzacției fiind tot de 752 de milioane de lei.

ENEL, favorita Primăriei Timișoara?

Chiar dacă presa a mai semnalat aceste situații, deloc puține în Timișoara, se pare că ENEL este favorita municipalității pentru iluminatul stradal, iluminat care lasă foarte mult de dorit în majoritatea zonelor orașului. Contactat, primarul Nicolae Robu nu a răspuns telefonului nostru, dar vom relua această anchetă în numărul următor, atunci când sperăm că vom putea să vă prezentăm și argumentele edilului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.