Copertina stației himerice ce nu mai vine de mulți ani

104

În orașul nostru avem un operator de transport în comun. Se numește regie autonomă (caraghios nume, că nu se vede nici o autonomie în activitatea lor!) și ar trebui să ajute populația să strabată tot municipiul. Nu prea mai face fața deloc, în ciuda marilor specialiști ce manageriază activitatea. Dar asta este altă poveste.

Există pe traseu stații ce sunt pentru cei cu noroc în viață și stații pentru cei oropsiți. Adică unele stații de tramvai sunt dotate cu refugii cu un mic acoperiș ce mai filtrează ploaia sau soarele dogoritor. Altele sunt de tip american. Adică, după o vorbă de peste ocean „doar cerul este limita”. Aici vine omul si dârdâie sau transpiră ca în deșert. Noroc că minunatele tramvaie vin în general mai repede de o oră. Rareori se așteaptă peste 60 de minute.

Pe linia tramvaiului 4 există o stație numită Amforei. Aici a existat un refugiu din metal mare și masiv acoperit cu sticlă securizată. Nu era prea aspectuos, dar își făcea treaba. Se mai ascundea omul de ploaie. După foarte mulți ani, sticla a mai crăpat. Meșterii cu înalte specializări au adus coli de tablă în loc. Și tabla ruginită a mai dat în continuare umbră. Până a fost furată. Alți sau aceiași meșteri, împreună cu șefii lor, au hotărât că trebuie făcut ceva. Și au făcut. Adică au tăiat și dus la fier vechi scheletul solid de fier al refugiului. Așa cum a rezistat cam treizeci de ani ar mai fi dăinuit încă odată pe atât. Poate doar un strat de vopsea ar mai fi fost nevoie la câțiva ani. Toți edilii și șefii regiei au promis, ca la ședințele de partid, că vor aduce în loc o stație frumoasă și modernă. Promisiunea a rămas și după un deceniu tot neonorată. Doar plăcile de metal solid din trotuar mai stau mărturie a ce a fost odată acolo.

Ce e drept, pe partea opusă ( celălalt sens de mers ) există o copertină. Dar este total inutilă că doar cine vine cu tramvaiul acasă nu mai stă în stație să admire șinele. Dar la mers spre oraș ai nevoie să te adăpostești de ploaie cele multe-puține minute de caznă.
Cei tineri cu articulații mai elastice au găsit soluția. Se stă ciuci pe bordură. Doar un cornet de semințe ar trebui să aibe în dotare.

LĂSAȚI UN MESAJ