Cinematografele Timişoarei, între birocraţie şi degradare – moartea lentă a marelui ecran timişorean

484

Istoria cinematografiei din Timişoara începe acum 109 ani. Primul cinematograf a fost construit în anul 1908 în centrul oraşului. Locul său este ţinut astăzi de Sala Capitol care, deşi începuse ca cinematograf în anul 1920, a ajuns acum sediul Filarmonicii Banatul. Primul cinematograf se numea Mozgokep Szinhaz, care înseamnă Teatrul Imaginilor în Mişcare. Construirea lui a costat 7.500 de coroane şi toate încasările mergeau către centrul de copii Regina Maria.

capitol

În timp lucrurile s-au schimbat. Comuniştii au construit săli de cinematograf modern pentru perioada respective, dar capitalismul nu le-a adus prosperitatea de dinainte de 1989.

Iată evoluţia sălilor de cinematograf din Timişoara:

În anul 1914

  • Cinematograful din Cetate, B-dul Regele Ferdinand;
  • Cinematograful Apollo, la capătul Parcului Coronini;

În anul 1921

  • Cinematograful Cetate cu Grădina de Vară, B-dul Regele Ferdinand;
  • Cinematograful Apollo, b-dul Regina Maria;

În anul 1926

  • Cinematograful Cetate cu Grădina de Vară, B-dul Regele Ferdinand;
  • Cinematograful Apollo cu Grădina de Vară, B-dul Regina Maria;

În anul 1930

Cinema-Arta

  • Cinematograful Capitol, B-dul Regele Ferdinand;
  • Cinematograful Apollo, Parcul Regina Maria;
  • Cinematograful Doina, str. Memorandumului nr. 30;
  • Cinematograful CFR, str. Gării nr. 22;
  • Cinematograful Căminul Muncitorilor, str. Galaţi (7 Aprilie);

În anul 1941

  • Cinematograful Capitol, B-dul C.D. Loga;
  • Cinematograful Apollo, str. 3 August;
  • Cinematograful Atlantic, str. Memorandumului;
  • Cinematograful Corso, str. I.C. Brătianu (str. General Dragalina);
  • Cinematograful Lyra, str. Gării;
  • Cinematograful Thalia, str. Baron Vest (str. N. Lenau);

În anul 1966

  • Cinematograful Modern, B-dul Victoriei (B-dul C.D. Loga);
  • Cinematograful Arta, str. Iancu Văcărescu nr. 18;
  • Cinematograful Melodia, str. 13 Decembrie (B-dul General Dragalina) nr. 23;
  • Cinematograful Parc, str. 12 Aprilie 1961 (str. 3 August 1919) nr. 2;
  • Cinematograful Victoria, str. Ciprian Porumbescu nr. 2;
  • Cinematograful Studio, str. N. Lenau nr. 2;
  • Cinematograful 16 Februarie C.F.R., str. Măceşilor nr. 3.

Cinema-Freidorf

În prezent, în oraşul de pe Bega mai există sălile şi clădirile a 8 cinematografe. Numai unul singur mai are această funcţie, Cinema Timiş. Celelalte zac în degradare, iar în interior numai despre activitatea de rulare de pelicule nu se poate vorbi.

Mai avem în oraş următoarele cinematografe: Dacia, Timiş, Victoria, Arta, Unirea, Fratelia, Freidorf şi Studio. Ei bine, toate aceste săli de cinema au ajuns, după 1989, în administrarea RADEF. După începutul anilor 2000 ecranele au rămas înţepenite şi spectacolele au luat sfârşit, spre nemulţumirea timişorenilor care şi-au petrecut tinereţea, cei mai în vârstă, vizionând filmele vremii în aceste săli.

Pentru a nu le lăsa chiar ale nimănui, RADEF a început să închirieze sălile de cnematograf către divese firme care nu au nicio treabă cu cinamtografia. În incinta cinema Dacia a funcţionat un magazin alimentar şi chiar un bar, dar acum uşile sunt închise. Clădirea se degradează pe zi ce trece, iar buruienile au năpădit-o.

Cinema Unirea, din zona Calea Şagului, încă stă în piciore. Dar numai imobilul, pentru că in interior funcţionează o biserică baptistă.

În sala fostului cinema Arta, din cartierul Iosefin, a funcţionat o sală de Bingo. Aceasta s-a închis în urmă cu câţiva ani şi nu s-a mai deschis nimic aici. Clădirea este una istorică şi zugrăveală pică, apa de ploaie ajunge în interior, iar grădina de vară din spatele casei este plină de buruieni.

Cinema Fratelia

 

Un alt exemplu negativ este cinema Victoria, din zona Bălcescu. Aici funcţionează cu succes un laborator de analize medicale.

Pentru toate aceste activităţi, RADEF încasează în continuare bani frumoşi din chirii. Acesta poate fi şi motivul pentru care nu renunţă la sălile de cinematograf din Timişoara.

Lupta dintre Primăria Timişoara şi RADEF

În 2014, Primăria Timişoara a cerut RADEF să treacă în administrarea oraşului cinematografele. Odată cu refuzul şefilor de la România Film, autorităţile locale au mers în instanţă să le ceară. La începutul anului 2017 anunţau cu plăcere că au câştigat procesul.

„VICTORIE URIAȘĂ ÎN INSTANȚĂ A PRIMĂRIEI TIMIȘOARA!

În 20.01.2017, Înalta Curte a decis definitiv și irevocabil păstrarea sentinței Curții de Apel Timișoara prin care RADEF este obligată să predea Primăriei Timișoara cele 7 cinematografe nominalizate mai jos -sălile de spectacol, împreună, unde este cazul, cu grădinile de vară conexe-, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. Sentința spune, de asemenea, că în cazul în care RADEF refuză încheierea protocolului de predare primire, hotărârea instanţei va ţine loc de protocol de pedare primire.

Cele 7 cinematografe sunt:
1. Cinematograful Dacia – str. Zborului nr. 7
2. Cinematograful Timiş – Piața Victoriei nr. 7
3. Cinematograful Victoria – str. Ciprian Porumbescu nr. 2
4. Cinematograful Arta (cu grădină de vară) – str. Iancu Văcărescu nr. 18
5. Cinematograful Unirea – str. Mureş nr. 3
6. Cinematograful Fratelia – str. Izlaz nr. 40
7. Cinematograful Freidorf – str. Andreescu nr. 97
”, anunţa primarul Timişoarei pe Facebook în ianuarie 2017.

Iată că au trecut 6 luni şi nici acum documentele de predare primire a sălilor de cinema nu a fost semnat de RADEF. Fie că nu vrea să piardă banii din chirii, fie pentru că nu a primit motivarea sentinţei nici acum, RADEF refuză să iscălească documentele.

Cinema-Studio

Am câştigat în instanţă cinematografele, dar nu am reuşit să le aducem în patrimoniu datorită complicaţiilor birocratice. RADEF invocă mereu diverse motive şi nu doreşte să faciliteze punerea în practică a sentinţei judecătoreşti. În realitate, obstrucţionează punerea în aplicare a sentinţei şi noi va trebui să recurgem la executare silită”, explică acum primarul.

Timişoara mai are un cinematograf, Studio, care a funcţionat până acum câţiva ani. Atunci, RADEF l-a cedat unei companii private pentru că ar fi avut datorii uriaşe către aceasta şi astfel s-a scăpat de ele. Autorităţile locale au făcut însă toţi paşii necesari pentru a readuce sala în patrimoniul Statului Român. Şi acest cinema trebuie transferat la Primăria Timişoara.

Un al 8-lea cinematograf, Studio, va trebui și el predat Primăriei de către RADEF și sperăm ca asta să se întâmple fără un nou proces, având în vedere cele de mai sus. Reamintim că cinema Studio ajunsese proprietate privată și a fost readus în patrimoniul statului prin demersurile Primăriei Timișoara!”, spune edilul şef.

cinema-timis

Ce se întâmplă când le preluăm?

Dacă minunea se întâmplă şi cinematografele ajung în patrimoniul oraşului, atunci ele vor fi transformate în centre de cultură, potrivit declaraţiilor autorităţilor locale. Mai exact, clădirile vor fi reabilitate atât în interior cât şi în exterior. Aparatura existentă va fi înlocuită de sisteme de proiecţie moderne. Viitoarele centre nu vor servi doar ca cinematografe. Aici se vor putea organiza expoziţii, dezbateri şi alte spectacole. Condiţia pe care o vor impune autorităţile Casei de Cultură a Timişoarei, cea care, cel mai probabil, le va administra, este ca, cel puţin o dată pe săptămână, pe ecrane să ruleze pelicule.

Doresc ca în acest an să înceapă deja lucrările de reabilitare la o parte din aceste cinematografe, să fie date în folosinţă în circuitul cultural-artistic. Dorim construirea unei cinemateci şi fac apel la specialiştii din Timişoara să vină alături de Primărie, pentru a pune umărul să le gestioneze”, spun reprezentanţii Primăriei Timişoara.

Primele cinematografe care vor intra în reabilitare vor fi Timiş, Arta şi Studio, dacă se depăşeşte birocraţia şi sala trece în administrarea Primăriei Timişoara. Pentru „Cultură”, anul acesta în bugetul local sunt alocaţi 1,8 milioane de lei. O parte din aceşti bani vor merge spre modernizarea clădirilor care cândva, nu demult, găzduiau cinematografele Timişoarei.

LĂSAȚI UN MESAJ