La sediul Palatului Administrativ, în sala mare de festivități, a avut loc o ședință deosebită a Consililului Județean.
Membrii asociațiilor de revoluționari din oraș au fost invitați la o comemorare a celor întâmplate cu 28 de ani înainte pentru democratizarea țării.
Rând pe rând, au luat cuvântul la microfon foști revoluționari, azi simpli cetățeni, majoritatea fără funcții deosebite. Au evocat acele zile de maximă încordare ce au schimbat soarta orașului.
Dar, în același timp, au și reproșat politicienilor că nu au făcut destule pentru progresul economic și pentru situații politico-administrative încă anchilozate. Au reproșat de asemenea că aici s-a murit pentru libertate dar aceasta încă nu este întreagă.
Poate cel mai echilibrat discurs l-a avut Petrișor Morar ce a îndemnat la mai mult efort pentru promovarea intereselor județului. Acest Deziderat se poate face doar prin unitate de gândire așa ca în acel decembrie de 1989.
„Nu reușim să fim ceea ce am fost în 1989…atunci în Timișoara a fost unitate. Haideți să încercăm să gândim ce este cel mai bine pentru județ. Dacă dumneavoastră sunteți uniți și transmiteți acest mesaj domnului prim-ministru, să avem parlamentari care votează bugetul pentru Timiș. Haideți să reîncercăm să redevenim ceea ce am fost în 1989, să fim uniți, să urmărim interesele județului”, a opinat Petrișor Morar.
Regizorul Ioan Ieremia a constatat cu amărăciune că după toate cele făcute în Piața Victoriei și în celebrul balcon al Teatrului acum nici măcar nu mai poate intra acolo. Are interdicție în instituția in cara a lucrat zeci de ani și pe care a și condus-o o perioadă.
Ioan Savu de asemenmea a pledat pentru intoarcerea la valorile simple și perene ale culturii populare ce este plină de bun simț ancestral. Doar împăcându-ne cu noi înșine ne vom putea simți liberi cu adevărat. Pentru a sublinia gândurile sale a recitat câteva versuri populare din vechime.
Actualul consilier local Lucian Căldăraru a întărit cu un înscris din acel decembrie. Actul ce atunci ținea loc de un manifest constata simplu: „A căzut tirania!”. Pentru cei tineri ce nu știu acolo se cerea: organizarea de alegeri libere, libertatea cuvântului, deschiderea granițelor de stat, restituirea decedaților ce erau dispăruți, eliberarea celor arestați în urma mitingurilor din 17-19 decembrie. Par cerințe firești. Atunci erau dorințe stringente și apăsătoare.
„Acesta este documentul care arată că Timișoara a făcut diferența. Noi am fost niște nebuni frumoși cu ochii deschiși care am purces să facem dragoste cu libertatea. Dați-i drumul cu adevărul, toate partidele politice, nu mai mimați democrația în România”, a mai decalarat Căldăraru.
Un alt vorbitor a fost și Tudorin Burlacu ce de asemenea a evocat acele zile de coeziune dintre toți oamenii ce erau uniți de un ideal, să fie liberi. Acum parcă nu se mai poate gândi la un țel comun. Sunt prea mari veleitățile celor ce conduc societatea.
Președintele Consiliului Județean Timiș Călin Dobra, ce era doar copil în acele vremuri, a spus că trebuie recunoscute valorile pentru care atunci, în urmă cu 28 de ani s-a luptat și s-a murit.
„Suntem cu toții datori să ne cunoștem istoria. Revoluționarii s-au sacrificat să avem dreptul la informare și liberă exprimare. Avem datoria să nu retrăim greșelile trecutului. Noi, cei care prin concursul împrejurărilor avem șansa vremelnică de a reprezenta anumite instituții ale acestei țări, avem obligația morală de a respecta valorile pentru care s-a luptat în 1989: democrație, demnitate morală, etică”, a întărit Călin Dobra cele discutate în sală.
