Cel mai mare oraș din Balcani a fost al aromânilor, când București, Budapesta, Timişoara și Atena erau doar niște orășele!…

806

Când bănătorii din cel mai mare oraș din Balcani erau aromânii # Orașul cu 12.000 de case din piatră și 70 de biserici… # Otomanii și comuniștii au șters orașul de pe fața pământului # Dimitrie Cantemir a scris în Descriptio Moldaviae (1714–1716) despre limba aromână # Variantă a rugăciunii Tatăl nostru în limba aromână # Mai sunt vreo 250.000 de vorbitori de limbă aromână. Și în Franța, Germania, SUA, Canada, America Latină și Australia…

moscopole-9În secolul XVII, era cel mai mare oraş din Balcani, centru comercial şi cultural al aromânilor. La Moscopole a apărut şi prima tipografie din Balcani. În prezent, mai este doar un sat din sud-estul Albaniei, cu 1.058 locuitori, în 2011, după ce în 2005 au fost 2.218. Aromânii i-au spus şi îi mai spun Moscopole, grecii – Moscopolis sau Moschopolis, macedonenii – Moskopole, sârbii – Moskopolje, în timp ce albanezii spun Voskopojë.

Când Moscopole avea peste 60.000 locuitori, Budapesta avea doar 54.200…

În anul 1750, ”numiru di bănători” ai oraşului era de 45.000, iar în 1788, când a fost distrus complet de Ali Paşa, oraşul avea peste 60.000 locuitori… Ca să ne facem o idee despre dimensiunea oraşului aromân aflat în munţii de la graniţa dintre Albania, Grecia şi Macedonia, trebuie spus că Budapesta avea 54.200 de locuitori în 1800, în Bucureşti, tot cam la acea vreme, erau 30.000 de ”bănători”, iar Atena număra doar 10.000 de locuitori… La vremurile acelea, cel mai mare oraş din zonă era Constantinopol, actualul Istanbul, care adăpostea 570.000 de suflete în 1800. Celebra Viena număra 175.460 de locuitori în 1754, iar Veneţia – 140.000 în 1750.

Orașul cu 12.000 de case din piatră și 70 de biserici

Moscopole este situat la o altitudine de 1.160 metri. Conform istoricului german Johann Thunmann, care a vizitat Moscopole şi a scris o istorie a aromânilor în 1774, toţi locuitorii oraşului vorbeau limba aromână. Mulţi însă cunoşteau şi limba greacă, a bisericii, care era folosită pentru scrierea contractelor. Moscopole avea 12.000 de case din piatră, mai multe manufacturi, 70 de biserici, bănci, o tipografie şi chiar o universitate, Hellênikon Frôntistêrion, fondată în 1744.

moscopole-6În 1770, la Moscopole a apărut primul dicţionar al celor 4 limbi balcanice moderne (greaca, albaneza, aromâna şi bulgara), creat de Daniel Mоscopolites. Se vorbeşte că moscopolenii aveau case cu etaj, verandă și acoperiș de țiglă, apă curentă și canalizare. În plus, se mai spune că în Moscopole s-a construit şi un apeduct acoperit cu ceramică, prin care curgea laptele proaspăt muls de la oi, până la centrul de prelucrare…

Otomanii și comuniștii au șters orașul de pe fața pământului

Atacurile otomanilor, începute în 1769, au culminat cu cel din 1788, când trupele albaneze conduse de Ali Paşa au şters oraşul de pe faţa pământului. Supravieţuitorii au emigrat în Grecia, Serbia, Bulgaria, Austria, Ungaria şi, bineînţeles, România. Blestemul oraşului a continuat în timpul celor două războaie mondiale, când a fost distrus din nou, iar ulterior şi de albanezii comunişti… Se pare că au mai supravieţuit doar şase biserici, mânăstirea şi podul de la Sf. Vineri. În 2002, cinci biserici au fost trecute pe lista primelor 100 de monumente aflate în pericol de dispariţie.

moscopole-8

Dimitrie Cantemir a scris în Descriptio Moldaviae (1714–1716) despre limba aromână

„Un grai mult mai stricat [decât al muntenilor, față de graiul moldovenesc, n.n.] au cuțovlahii, care locuiesc în Rumelia, la hotarul Macedoniei. Ei amestecă într-un chip de mirare graiul țării lor cu cel grecesc și cu cel albanez; așa fel că amestecă, în vorbirea lor valahă, uneori frânturi din graiul grecesc, alteori din cel albanez. Dar, în tot locul, păstrează sfârșitul moldovenesc la nume [substantive, n.n.] și la verbe. Într-un grai stricat ca acesta se înțeleg, ce e drept, numai între ei, căci nici un grec, albanez sau moldovean nu este în stare să-i priceapă. Dar dacă toți aceștia trei s-ar găsi laolaltă într-un loc și ar auzi un cuțovlah vorbind, atunci ar putea cu siguranță să înțeleagă ce vrea omul, dacă fiecare dintre ei ar tălmăci celorlalți frânturile din graiul său”.

Variantă a rugăciunii Tatăl nostru în limba aromână

moscopole-3Tatâ a nostru,
cari hii tu țeru,
s-aiseascâ numa a Ta,
s-zinâ amiral’iea a Ta,
s-facâ vrearea a Ta,
ași cumu n țeru, ași ș-pisti locu.
Pânea a noastrâ ațea di tuti dzâlili
dă-nâ u a noauâ adzâ
ș-nâ li l’artă amărtiili noastri,
ași cumu li l’rtămu ș-noi unu a lântui.
Ș-nu nâ du pi noi la cârtiri,
ma nâ aveagl’i di ațelu arău.
Câ a Ta easti amiral’iea ș-putearea,
a Tatălui ș-a Hil’iului ș-a Spiritului Sântu,
tora, totana și tu eta etiloru.
Aminu.

Mai sunt vreo 250.000 de vorbitori de limbă aromână. Și în Franța, Germania, SUA, Canada, America Latină și Australia…

În timpul Conferinței de Pace de la Versailles, după primul război mondial, delegația macedo-română, cu care cei mai mulți dintre participanți au fost de acord să poarte discuții, a emis un comunicat care a prezentat estimări ale diferitelor populații de aromâni: regiunea Pind (care dorea independență deplină) – 130.000 de locuitori, Bitola (Monastir) – 83.145, Musakia-Corytza – 77.814, Saloniki – 103.877 și Tesalia – 81.520 locuitori (populația totală – aproximativ 500.000).

moscopole-4Conform unui raport prezentat la Consiliul Europei de Lluis Maria de Puig (Spania), există circa 250.000 de vorbitori din aproximativ 500.000 de etnici aromâni. Singura dată exactă se găsește printre cele ale recensământului populației din 2011 din Albania, unde 3.848 de persoane s-au declarat de limbă maternă aromână, din 8.266 care s-au declarat de etnie aromână.

În urma emigrărilor din regiunile natale, aromâna se mai vorbește și în Franța, Germania, SUA, Canada, America Latină și Australia. Există o recomandare adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la 24 iunie 1997, adresată guvernelor din țările unde locuiesc aromâni, referitoare la facilitarea folosirii limbii aromâne în învățământ, biserică și mediile de informare.

Aromânii sunt recunoscuți ca minoritate națională în Macedonia, unde în anul 2001 limba aromână a devenit oficială în localitatea Kruševo (în aromână Crushuva). În Albania au statut de minoritate lingvistică.

(sursa: Biblioteca Culturii Aromâne – proiectavdhela.ro, Wikipedia, raport prezentat la Consiliul Europei)

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ