Cel mai frumos și frecventat loc de pelerinaj din România este în Banat! Vedeți aici unde anume! FOTO+VIDEO

1963

Biserica de pelerinaj și fosta mănăstire franciscană Maria Radna, de lângă Lipova, județul Arad, este un loc binecuvântat de Dumnezeu unde poposesc an de an zeci de mii de pelerini, care vin aici să se închine la Icoana Miraculoasă.

”Există în Dieceza de Timișoara o biserică dedicată Sfintei Fecioare Maria, care în popor se numește Maria Radna, ea fiind de o însemnătate artistică și istorică deosebită, la care vin în pelerinaj mulți credincioși creștini nu numai din această episcopie, ci și din diecezele învecinate, ceea ce contribuie încă o dată și nu cu puțin la consolidarea credinței și vieții creștine”, spunea Papa Ioan Paul al II-lea despre acest loc din Banat.

Maria Radna este situată pe malul drept al Mureșului, fiind înconjurată de un ținut pitoresc. Ea face parte din orașul Lipova și aparține Diecezei Romano-Catolice de Timișoara.

Pe aceste locuri exista, în anul 1278, o biserică sfințită în cinstea Fecioarei Maria, care se afla în grija călugărilor din Ordinul Sf. Augustin. Ca loc de pelerinaj, ea este cunoscută dincolo de granițele țării, deoarece a făcut parte până la sfârșitul primului război mondial din Monarhia Austro-Ungară și a avut legături strânse cu diferite zone sud-este europene. Astfel se explică faptul că Maria Radna reprezintă și astăzi un loc de referință în întreaga Europă de sud-est, atât pentru catolici cât și pentru ortodocși, indiferent de limba maternă, etnie sau cultură.

Merită subliniat faptul că, urmare a importanței sale, mănăstrirea Maria Radna a beneficiat de un programul de reabilitare, care a fost recent finalizat, în valoare de 47,14 milioane de lei, adică peste 10 milioane de euro, fiind cea mai mare finanţare primită de un lăcaş de cult din România. Până la acest proiect, finanţările nu depăşeau două milioane de euro, conform reprezentanţilor Episcopiei Romano-Catolice de Timişoara, de care aparţine mănăstirea.

Icoana Miraculoasă

Icoana Miraculoasa 8

Icoana Miraculoasă, aflată din 1767 pe altarul principal al bisericii actuale, reprezintă punctul central de la Maria Radna, practic motivul pelerinajului pe care-l fac anual zecile de mii de credincioși veniți aici din toate colțurile țării și chiar de peste hotare. Din rapoartele de dinainte de 1750 reiese că Icoana Miraculoasă, o reprezentare a Sfintei Fecioare Maria de pe Muntele Carme, s-a aflat la Radna deja din anul 1668.

Un bătrân bosniac, locuitor al Radnei, o cumpărase de la un bătrân negustor italian. Peste ani, bătrânul a donat icoana bisericii din Radna. Aceasta a fost tipărită după 1660 în nordul Italiei. Sute sau chiar mii de exemplare ale Icoanei au părărsit pe atunci porțile tipografiei. Icoana este o tipăritură pe o hârtie de o calitate medie.

Astăzi icoana este fixată pe o placă de lemn, cu margini acoperite cu fâșii de brocart aurit. Splendida ramă de argint în care este venerată și azi imaginea Sfintei Fecioare Maria de la Radna, a fost confecționată la Viena, între anii 1769 și 1771, de către meșterul bijutier Joseph Moser. La procesiuni este folosită o copie a Icoanei Miraculoase, din cauza fragilității originalului.

Orga

Maria Radna 9

O adevărată operă de artă, orga actuală a fost construită în anul 1905, în atelierul renumitului meșter Carl Leopold Wegenstein, din Timișoara. Ea numără 26 de registre, cu 1580 de tuburi distribuite pe două manuale și pedalier. Prospectul acestui instrument este inspirat de un desen al celebrului constructor de orgi Aristide Cavaille-Coll.

În 1917, în timpul primului Război Mondial, au fost rechiziționate și la Radna, pentru scopuri militare, tuburile de prospect ale orgii, precum și clopotele din turnul bisericii. Prospectul orgii a fost înlocuit în anii ‘20 cu tuburi de zinc. Modestul ansamblu format din 4 clopote a fost livrat în anul 1921 de firma lui Friedrich Honig din Arad.

Legenda copitei

Copita 2

În cei 164 de ani ai dominației otomane în Banat au avut loc mai multe lupte între armatele imperiale și forțele otomane, timp în care mai multe localități își schimbau ocupantul ori proprietarul. Pe durata unor astfel de conflicte, adesea erau distruse sau afectate și multe biserici. În urma unei astfel de ciocniri, în 1695, turcii învingători au ars totul pe unde au trecut. Flăcările au distrus și biserica din Radna. O legendă ne spune că Icoana Sfintei Fecioare Maria a fost salvată în mod miraculos de la distrugere.

Conform unei alte mărturii ni se vorbește despre un călăreț turc, care a vrut să intre călare în biserică pentru a o profana; el ar fi fost oprit, deoarece copita calului său s-a afundat într-o piatră din caldarâm, ce devenise dint-o dată foarte moale. Scena și piatra pot fi și azi văzute pe peretele lateral-dreapta al navei basilicii actuale și ilustrează în mod elocvent episodul respectiv.

Pelerinajul

Maria Radna 6

În anul 1749, conducerea Diecezei de Cenad cu sediul la Timișoara a deschis un proces canonic, cerând călugărilor franciscani să prezinte materiale doveditoare ale faptelor miraculoase petrecute la Radna.

Printre rapoartele referitoare la Biserică și la Icoană s-au aflat și informații atestate cu privire la vindecări, salvări de la moarte, nașterea de copii ca urmare a rugăciunilor adresate Sfintei Fecioare Maria de la Radna. La terminarea acestui proces, în cadrul unei Sfinte Liturgii solemne, celebrată la 8 septembrie 1750, pelerinajele la Radna au fost recunoscute și oficializate.

În toate timpurile, dar mai ales după încheierea celor două războaie mondiale, locul de grație Maria Radna a fost pentru credincioșii din Banat un loc de reflecție, de rugăciune, de contemplație, de orientare și înnoire a parcursului vieții, un adevărat loc de consolare și de regăsire a puterii de a merge mai departe în vremuri de restriște. În decursul istoriei ei de trei secole, Maria Radna a fost vizitată, statistic vorbind, de peste 8 milioane de pelerini.

Comparativ cu multe locuri de pelerinaj ale Europei apusene, sigur că astfel de cifre pot fi considerate modeste dar pentru Dieceza de Timișoara înseamnă mult. Unde mai există oare în Banat un alt loc care să poată atrage atât de multă lume pentru un timp atât de îndelungat și cu astfel de efecte? Maria Radna reprezintă din acest motiv un capitol esențial al istoriei Banatului.

loading...

4 COMENTARII

  1. Titlu corect:
    ,, CEL MAI FRUMOS SI FRECVENTAT LOC DE PELERINAJ AL BANATENILOR ESTE LA MANASTIREA MARIA RADNA IN ARDEAL”
    deoarece Banatul se invecineaza la N cu Ardealul , fiind delimitat de raul Mures , iar Radna este dincolo de Mures , in Ardeal. Doar Lipova este in Banat!

    • Eu sunt aradean ,iti place sau nu judetul Arad e inclus in Banat chiar daca noi zicem ca ce-i dincolo de Mures e Ardeal .Oricum e un loc deosebit si au loc si ardelenii si banatenii .Sanatate multa .

      • Se pare ca nu prea ii place pe banateni – de fapt, CINE ii place pe banateni in tara asta?!… 🙂
        Totusi, Gheorghe Fernea nu scrie in necunostinta de cauza atunci cand se refera la o „granita” pe raul Mures, dimpotriva. Pentru documentare:
        http://adevarul.ro/locale/arad/judetul-arad-ardeal-banatn-spun-specialistii-despre-teritoriul-disputat-doua-regiuni-istorice-romaniei-1_54e507e5448e03c0fdc09660/index.html
        Evidentiez un pasaj: „Teoretic, Aradul aparţine de Ardeal, dar zona de la sud de râul Mureş este considerată ca făcând parte din Banat.Această zonă a judeţului cuprinde, printre altele, oraşele Lipova, Pecica, Nădlac şi comunele Secusigiu, Felnac, Zădăreni, Şagu şi Vinga”
        P.S.: in ce priveste „romanii care nu au loc de altii”, trebuie sa recunoastem ca aici banatenii s-au „remarcat” adeseori, in pofida faptului ca istoria si situatia de facto ar trebui (daca exista urme de decenta) sa-i determine pe banateni sa fie cei mai modesti si mai umili dintre romani.

LĂSAȚI UN MESAJ