Ce se va întâmpla cu românii din Catalonia după referendum?

2132

Astăzi, democrația spaniolă are de trecut cel mai mare obstacol din ultimii ani: referendumul ilegal de secesiune a Cataluniei, cel mai contestat scrutin din istorie.

Guvernul regional al Cataloniei a asigurat duminică dimineață că este în măsură să organizeze referendumul asupra autodeterminării în condiții democratice, în ciuda interdicției sale de către Madrid, adăugând că va permite alegătorilor să voteze la orice secție pe care o găsesc deschisă în regiune, dacă secția de votare de care aparțin a fost închisă.

Forțele speciale ale poliției spaniole au început să fie desfășurate duminică dimineață într-o zonă din Barcelona, cu puțin timp înainte de deschiderea secțiilor de votare pentru referendumul interzis de Madrid asupra independenței catalane.

Pe de altă parte, Ministerul de Interne a anunțat, la deschiderea secțiilor de votare, că poliția națională spaniolă a început confiscarea urnelor și buletinele de vot pentru referendumul de autodeterminare din Catalonia interzis de justiție.

Forțele speciale de poliție s-au ciocnit cu alegătorii în fața unei secții de votare din Barcelona, unde zeci de polițiști au folosit scuturi pentru a împinge oamenii înapoi, a declarat un martor pentru Reuters. Alegătorii scandau „suntem oameni ai păcii” și „nu ne temem”.

Trupe speciale ale poliției spaniole au intrat în forță duminică dimineață în secția unde urma să voteze șeful executivului separatist regional catalan Carles Puigdemont în referendumul de autodeterminare interzis de Madrid.

Liderul separatist al Cataloniei, Carles Puigdemont, a participat duminică la referendumul de autodeterminare pe care a încercat să îl organizeze în ciuda interdicției acestui vot de către justiție.

referendum--catalonia-carles-puigdemont

Puigdemont a votat la Cornella del Terri, la câțiva kilometri de secția unde ar fi trebuit să voteze dar care a fost închisă de forțele speciale de poliție, a anunțat guvernul catalan, postând două fotografii. Vicepreședintele său Oriol Junqueras și mulți cetățeni catalani au început de asemenea să voteze, potrivit autorităților regionale.

Aproape 5,5 milioane de alegători sunt chemaţi la urne pentru a se pronunţa asupra independenţei Cataloniei, într-un scrutin marcat de numeroase controverse, pe care Madridul l-a declarat ilegal.

Regiunea a devenit „a doua casă” pentru 110.000 de români, unii dintre ei dobândind chiar drept de vot.

În ce fel le va fi afectată existenţa după aceste alegeri, e greu de estimat. O româncă stabilită în Spania, aflată la 800 de kilometri de Barcelona, privește cu îngrijorare situaţia.

”Sunt îngrijorată, suntem stabiliți aici de 14 ani și asta afectează pe toți cei care sunt în Spania. Tot aparatul de ordine dus de statul spaniol în Catalonia o să ne coste pe toți.

Sunt foarte multe firme importante cu sediul în Barcelona și dacă se declară unilateral dependența va afecta restul Spaniei. Ne dă o stare de nesiguranță, nu știm ce se va întâmpla.

Toți cei pe care-i cunosc suntem îngrijorați și aștept să văd cum o să se termine încercarea de referendum. Cu forța și ilegal nu poate să iasă bine. Atât de tensionată nu a mai fost situația până acum. Dacă situația de rezident străin în Spania se va schimba, o să ne căutăm alt drum. Acum nu ne gândim la asta, pentru că nu știm cum o să se termine circul” a spus Iuliana Hagiu, româncă în Spania, la Antena 3.

Potrivit unui sondaj realizat de Guvernul spaniol în iunie 2017, 41% dintre catalani ar fi în favoarea independenţei, faţă de 50% care i se opun. Însă atitudinea Madridului a dus la o creştere la 85% a proporţiei celor care vor un vot.

referendum-catalonia

Acesta este al doilea referendum pentru independenţă organizat de Catalonia în ultimii trei ani.

Potrivit analiştilor, tabăra “da” ar urma să câştige la urne, pentru că alegătorii favorabili independenţei vor fi cei motivaţi să încalce interdicţia de vot.

Catalonia, regiune bogată cu 7,5 milioane de locuitori, aflată în nord-estul Spaniei, are propria limbă şi cultură, precum şi un grad sporit de autonomie, dar nu este recunoscută drept o naţiune separată de statul spaniol. Economia sa reprezintă aproximativ 19% din PIB-ul ţării iberice.

1 COMENTARIU

  1. Ca şi la ăia cu Brexitul, demagogilor catalani li se fâlfîie că investitorii serioşi nu-şi vor mai risca acolo capitalul vreo 20 de ani. Chiar în postromânism, bine ar fi ca PSD-ALDE să aibă luciditatea minimă necesară să legifereze de să se aplice pentru separatism nişte amenzi cum a luat Rareş Bogdan adineauri pentru contrariul.

Dă-i un răspuns lui Camelian Propinatiu Renunțați la răspuns

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.